Tulburarea deliranta
- elementul esential al tulburarii delirante il constituie prezenta uneia sau a mai multor idei delirante nonbizare care persista cel putin o luna (ideile delirante nonbizare implica situatii care pot fi concepute ca survenind in viata reala, de ex., faptul de a fi urmarit, otravit, infectat, iubit de la distanta ori inselat/-a de sot/-ie sau de amant/-a);
- ideea deliranta nu este datorata efectelor fizilogice directe ale unei substante sau a unei conditii medicale generale (delirium);
- halucinatiile auditive sau vizuale, daca sunt prezente, nu sunt proeminente (in schizofrenie si tulburarea schizofreniforma halucinatiile sunt proeminente).
- halucinatiile tactile sau olfactive pot fi prezente (si proeminente) daca sunt in legatura cu tema deliranta;
- functionarea psihosociala nu este marcat deteriorata, iar comportamentul nu este nici straniu si nici bizar;
- daca, concomitent cu ideile delirante, survin episoade depresive, durata totala a acestor episoade afective este relativ scurta comparativ cu durata totala a perioadelor delirante;
- ideile delirante nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante (de ex., cocaina) sau unei conditii medicale generale (de ex., maladia Alzheimer, lupusul eritematos sistemic);
- functionarea psihosociala este variabila, unii indivizi par a fi relativ demni in rolurile lor interpersonale si profesionale, la altii, deteriorarea poate fi substantiala si include o functionare profesionala redusa sau absenta si izolare sociala;
- o caracteristica comuna a indivizilor cu tulburare deliranta o constituie normalitatea aparenta a comportamentului si aspectului lor, atunci cand nu sunt discutate ideile lor delirante ori ei nu trec la actiune conform acestora;
- in general, functionarea sociala si maritala este posibil sa fie mai afectata decat functionarea intelectuala si profesionala.
Subtipuri
Acestea pot fi specificate in functie de tema deliranta predominanta:
Tipul erotoman
- tema centrala a delirului o constituie faptul ca o alta persoana este amorezata de individ(a);
- ideea deliranta se refera adesea mai curand la un amor romantic, idealizat, si la o uniune spirituala decat la atractia sexuala;
- persoana idealizata are un statut mai inalt, dar poate fi si una straina;
- depune eforturi in a contacta obiectul iubirii delirante (cadouri, apeluri telefonice, vizite, supraveghere); exista si cazuri care pastreaza secreta ideea deliranta;
- predomina femeile in esantioanele clinice, iar in esantioanele medicolegale predomina barbatii.
Tipul de grandoare
- tema centrala a delirului o constituie convingerea ca are un mare (dar nerecunoscut) talent sau perspicacitate ori ca a facut o mare descoperire;
- mai rar, individul poate prezenta ideea deliranta ca ar avea o relatie speciala cu o persoana marcanta (de ex , cu un consilier al presedintelui) ori ca ar fi o persoana marcanta;
- uneori, tema are continut religios, de ex, persoana crede ca are un mesaj special de la o divinitate;
Tipul de gelozie
- tema centrala a delirului persoanei o constituie faptul ca sotia (sotul) sau amanta (amantul) persoanei este infidel(a);
-diverse probe sunt colectate si utilizate spre a justifica delirul, isi confrunta de regula sotia (sotul) sau amanta (amantul) si incearca sa intervina in presupusa infidelitate;
- poate aparea o stare coleroasa remarcabila si un comportament violent;
- mai frecvent intalnim acest tip la barbati decat femei.
Tipul de persecutie
- tema centrala a delirului implica convingerea persoanei ca se conspira contra sa, ca este spionata, inselata, urmarita, otravita sau drogata, tratata cu rautate, vexata sau obstructionata in urmarirea obiectivelor sale pe termen lung;
- indivizii cu idei delirante de persecutie sunt adesea plini de resentimente si colerosi, si pot recurge adesea la violenta contra celor care cred ei ca i-au ofensat;
- tulburarea este cronica, cu intensificari si diminuari ale preocuparii.
Tipul somatic
- tema centrala a delirului implica functii sau senzatii corporale;
- ideile delirante somatice pot surveni in diverse forme – persoana poate avea diverse convingeri ca ar emite un miros urat din piele, gura, rect sau vagin, ca este infestata cu insecte pe, sau sub tegumente, ca are paraziti interni, ca anumite parti ale corpului sau sunt diforme sau hidoase (contrar oricarei evidente) ori ca parti ale corpului ei (de ex , intestinul gros) nu functioneaza;
- au tendinta de a se supune unor teste si proceduri medicale inutile.
Tipul mixt
- nu predomina nici o tema deliranta
Tipul nespecificat
- convingerea deliranta dominanta nu poate fi clar stabilita sau nu se inscrie in tipurile specifice (de ex, idei delirante de referinta, fara o componenta de persecutie sau de grandoare notabila).
Tulburari asociate
- cu tulburarea obsesiv-compulsiva;
- cu tulburarea dismorfica corporala
- cu tulburarile de personalitate paranoida, schizoida sau evitanta
Evolutie
- debutul este variabil, de la adolescenta pana tarziu in viata;
- uneori se remite complet, fara recaderi, alteori exista recaderi consecutive;
- prognosticul pentru tipul de gelozie este mai bun decat pentru tipul de persecutie.
(sursa: DSM-IV)