Uneori, fara nicio legatura cu locul in care ne aflam, cu ceea ce facem in acel moment sau cu conduita noastra de viata, in minte ne apar ganduri care ne provoaca o stare de neliniste. Sunt ganduri alimentate din fricile cu care ne confruntam si pe care dorim sa le ascundem intr-un ungher al mintii nostre. Aduc cu ele idei sau imagini care nu ne fac placere si care sunt greu de eliminat sau controlat. Cu cat le dam mai multa atentie, cu atat apar mai des, devenind chiar obsesii. Provoaca disconfort prin faptul ca apar in momente nepotrivite si au continut inadecvat contextului respectiv.
Gandurile intruzive pot fi impartite in trei categorii de baza in functie de tema lor: continut agresiv, continut sexual inadecvat, si continut religios blasfemic.
Gandurile involuntare cu continut sexual pot fi imagini despre: sarut, atingere, sex oral, sex anal, patrundere, viol - cu persoane straine, apropiati, parinti, copii, membri ai familiei, prieteni, colegi de munca, animale sau figuri religioase - si pot include raporturi heterosexuale sau homosexuale cu persoane de orice varsta. Desi toti oamenii au astfel de ganduri intruzive, cei mai multi refuza sa vorbeasca despre ele pentru ca le considera jenante sau injositoare.
In urma unui chestionar aplicat de psihologul Stanley Rachman, din Londra, s-a constatat ca toti cei chestionati aveau, din cand in cand, diverse ganduri intruzive cu continut sexual de genul: violenta sexuala, pedeapsa sexuala, practici sexuale dureroase etc.
Intalnim aceste ganduri intruzive mai ales asociate cu tulburarea obsesiv-compulsiva, cu depresia si cateodata in tulburarea de hiperactivitate si deficit de atentie (ADHD). Cand aceste ganduri sunt asociate cu tulburarea obsesiv-compulsiva, sunt mai greu de ignorat si apar mai frecvent cauzand distres.
Persoanele suferinde de tulburarea obsesiv-compulsiva, cunoscuta si ca “boala indoielii”, se indoiesc chiar si de propriile experiente de viata, ajungand pana la a-si pune intrebari daca sunt sau nu parintii propriilor copii. Aceste indoieli apar sub diverse forme care produc neplacere si disconfort, una dintre ele fiind cea legata de identitatea sexuala. In mare parte distresul este cauzat de presiunea normelor sociale si a faptului ca ceea ce este minoritar este mult mai greu acceptat si asimilat.
Gandurile obsedante in legatura cu propria orientare sexuala conduc spre compulsii mentale sau fizice. Compulsiile ajuta la descarcarea anxietatii produse de aceste ganduri si ofera o stare de relaxare, macar pentru putin timp.
Pentru a scapa de indoielile care au legatura cu apartenenta la o categorie cu o orientare sexuala minoritara oamenii folosesc urmatoarele compulsii pentru a scapa de temerile lor: verificarea dubla, evitarea si intrebarile compulsive.
Verificarea dubla consta in:
- privitul persoanelor atragatoare de acelasi sex, sau la fotografii ale acestora, pentru a verifica daca exista excitatie sexuala;
- analizarea comportamentului heterosexual pentru a se convinge ca le face placere actul sexual cu partenerul de sex opus;
- atentie exagerata pentru propriile gesturi, mers, mod de a vorbi;
- compararea cu persoanele de sex opus pentru a vedea daca imita comportamentul acestora;
- revad compulsiv situatiile in care erau impreuna cu persoane de acelasi sex sau cu persoane de sex opus pentru a analiza daca au actionat ca si cum ar exista atractie pentru persoanele de acelasi sex;
- observa reactiile celorlalti raportate la propria persoana pentru a verifica daca au actionat adecvat.
Intrebarile compulsive sunt adresate in general persoanelor apropiate si tind sa se repete ori de cate ori persoana suferinda are nevoie sa-si linistesca indoielile:
- Crezi ca orientarea mea sexuala este de tip homosexual?
- Daca intr-adevar sunt atras/a de persoane de acelasi sex, cum as putea sa vorbesc despre acest subiect?
- Cum stiu acesti indivizi ca sunt homosexuali?
- Este posibil sa devii brusc homosexual?
Desi raspunsurile primite infirma indoielile sale, persoana care sufera de tulburarea obsesiv-compulsiva nu are capacitatea de a prelucra aceasta informatie, asa ca in scurt timp va avea nevoie din nou de a repeta acest comportament compulsiv, devenind astfel un stil de viata.
Evitarea
Din cauza disconfortului creat de aceste ganduri, se ajunge la evitarea apropierii de membrii de acelasi sex; evitarea oricarei surse de informatii despre persoanele de orientare homosexuala; evitarea cuvintelor care descriu homosexualitatea; evitarea articolelor de imbracaminte asociate unui anumit gen.
In loc de a suprima aceste ganduri este indicat ca ele sa fie tratate cu umor si de a li se recunoaste faptul ca pot fi foarte buni indicatori pentru starile de stres, anxietate si plictiseala. Cand apar in conversatie probabil te atentioneaza ca dezvolti anxietate sau tensiune de un anumit fel.
Acceptarea acestor ganduri intruzive poate fi dificila pentru persoanele care sufera de tulburarea obsesiv-compulsiva, fiindu-le prea rusine sau fiind prea ingrijorate de a nu fi considerate nebune.
Din cauza ca uneori oamenii ataseaza o anumita semnificatie acestor ganduri apare nesiguranta asupra propriilor actiuni si se dezvolta teama ca ar putea actiona conform gandurilor intruzive, rezultand o incredere scazuta si o critica adusa propriei persoane. Astfel, nu gandurile intruzive sunt cele care creeaza distres, ci semnificatia data acestora. Modul in care reactionam la aceste ganduri le ofera influenta si putere.
Cu cat vrei mai mult sa scapi de aceste ganduri, cu atat ele se vor apropia mai mult. Alimentarea lor cu atentie si reactia emotionala le ofera permanenta. Reactia emotionala este energia de care are nevoie gandul pentru a persita.
Desi trist, totusi, este adevarat ca avem tendinta de a ne orienta mai usor pe gandirea negativa decat pe cea pozitiva.
Modalitatea cea mai buna de a elimina un gand intruziv este prin schimbarea de atitudine, adica a modului in care se reactioneaza cand acel gand apare. Cand reactia emotionala a fost redusa, anxietatea produsa de gandul intruziv se disipeaza.
Articol realizat de Gabriela Diaconescu
