versus valorile profesiei de psiholog
Dreptul la aparare constituie o premisa pentru respectarea drepturilor, libertatilor si valorilor profesiei de psiholog. Acest lucru inseamna ca ori de cate ori celelalte drepturi nu sunt respectate, psihologii au dreptul sa ia masuri pentru indeplinirea responsabilitatilor profesionale.
Unul dintre mai importante drepturi mentionate in Constitutia Romaniei este “dreptul la viata si la integritate fizica si psihica” (Atr. 22). Acest lucru inseamna ca psihologul, membru al Colegiului Psihologilor din Romania, va servi clientul cu loialitate si devotament; nu va practica si nu va colabora la discriminarea in functie de sex, varsta, rasa, statut marital, credinta, orintare politica, nationalitate; nu se va implica in nici un fel de actiune care violeaza drepturile legale si civile ale beneficierului serviciilor psihologice. De asemenea, profesionistul are responsabilitatea sa informeze clientul asupra obligatiilor si posibilitatilor existente atunci cand apleaza la serviciile psihologice. El va arata clientului sau care sunt serviciile de care poate beneficia. Respectand dreptul la integritate fizica si psihica, psihologul va reduce la minim efectele negative. Acest lucru inseamna ca profesionistul, membru al Colegiului Psihologilor din Romania, are responsabilitatea sa initieze si sa implementeze toate actiunile necesare pentru sprijinirea si apararea drepturilor clientului.
Totodata, psihologii, prin munca lor vor arata ca sustin principiul mentionat la punctul 2 al articolului 22 al Constitutiei: “nimeni nu poate fi supus torturii si nici unui fel de pedeapsa sau de tratament inuman sau degradant.” Acest lucru inseamna ca acesti profesionisti, vor face cunoscute serviciile pe care le pot oferi, precum si necesitatea acestora astfel incat drepturile si libertatile fundamentale ale omului sa fie respectate. Ei vor arata prin aceste demersuri, ca inteleg faptul ca lipsa serviciilor psihologice intr-un context, care pretinde existenta acestora, este prin ea insasi o pedeapsa, o amenintare la adresa integritatii bio-psiho-sociale a persoanelor in cauza. Pe de alta parte, psihologii vor arata respect fata de interesele clientilor sai (principalele responsabilitati ale acestora, fiind cele fata de beneficiarii serviciilor psihologice): pastrand confidentialitatea tuturor informatiilor obtinute de la clienti, manifestand respect fata de intimitatea si viata personala a acestora, rupand relatia cu beneficiarul(-ii) numai in situatia in care serviciile sale nu mai sunt necesare, consultand supervizorul sau atunci cand este necesar acest lucru.
Un alt principiu constitutional, pe care psihologii il respecta este cel legat de “viata intima, familiala si privata” (Art. 26). Liber profesionistii “respecta si ocrotesc viata intima, familiala si privata.” (Art. 26, alin. 1) Acest lucru inseamna ca profesionistii psihologi pe langa faptul ca au responsabilitatea respectarii principiului confidentiatii informatiilor, au si obligatia de a cerceta toate aspectele bio-psiho-sociale, ce fac obiectul muncii lor, intr-un mod stiintific.
In mod similar, profesionistii psihologi respecta drepturile fundamentale ale omului privind “libertatea constiintei” (Art. 29). Aratand respect fata de cultele religoase, si intelegand faptul ca ele “se organizeaza potrivit statutelor proprii, in conditiile legii” (Art. 29, lit. 3), acestia vor sustine “libertatea gandirii si a opiniilor, precum si libertatea credintelor religioase” (Art. 29, lit. 1). Vor arata prin aceasta ca inteleg faptul ca “nimeni nu poate fi constrans sa adopte o opinie (….) religioasa” (Art. 29, lit.1). De asemenea, psihologii vor arata ca respecta valorile culturii nationale si universale, care dupa cum se mentioneaza la Art. 33, Lit. 2 din Costitutia Romaniei, nu pot fi ingradite. Prin acest lucru, ei sustin valoarea autodeterminarii. Pe de alta parte, profesionistii au responsabilitatea de a respecta dreptul clientilor sai la informatie. Acest lucru inseamna ca beneficiarii serviciilor psihologice au “dreptul de a avea acces la orice informatii de interes public” (Art. 31, lit. 1), care nu poate fi ingradit. Din acest punct de vedere, rolurile psihologilor sunt acelea de a informa publicul tinta, asupra serviciilor regasite in domeniul lor de competenta si fara de care munca si protectia sociala a muncii nu se poate realiza. Indeplinindu-si aceste obligatii fata de stat, acestia vor arata ca inteleg si respecta drepturile salariatilor la masuri de protectie in munca. Aceste masuri “privesc securitatea si sanatatea salariatilor, regimul de munca al femeilor si al tinerilor” (Art. 41, lit. 2) Totodata, liber profesionistii, membri al Colegiului Psihologilor din Romania, au obligatia de a arata prin conduita lor ca inteleg faptul ca “exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans numai prin lege si numai daca se impune dupa caz (…)” (Art. 53, alin. 1).
Sustinand drepturile universale ale omului privind “libertatea de exprimare” (Art. 30), liber profesionistii membri ai Colegiului Psihologilor din Romania vor manifesta respect si intelegere fata de diferitele insusiri ale persoanelor, fara discriminare. Relatiile acestora vor avea la baza valori individuale si de demnitate umana, precum: onestitatea, responsabilitatea, confidentialitatea. Psihologii au responsabilitatea de a arata ca sustin drepturile omului care decurg din interzicerea actelor legate de “defaimarea tarii si a natiunii, indemnul la razboi de agresiune, la ura nationala, rasiala, de clasa sau religioasa, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenta publica, precum si manifestarile obscene, contrare bunelor moravuri” (Art. 30, lit. 7).
In aceeasi ordine de idei, o alta responsabilitate pe care o am eu si colegii mei, psihologi, este aceea de a informa angajatii si angajatorii asupra scopurilor, duratei, procedurilor utilizate, riscurilor, beneficiilor, limitelor serviciilor psihologice, precum si asupra drepturilor acestora de a se sustrage oricand de la participarea la desfasurarea serviciilor psihologice. Noi trebuie sa ne asiguram ca persoanele pe care le evaluam din punct de vedere profesional nu sunt afectate in timpul examinarii de probleme psihofiziologice, precum ar fi cele datorate oboselii sau altor factori. In cazul in care serviciile pe care le oferim nu raspund nevoilor beneficiarilor, noi trebuie sa respectam “dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica” (Art. 52). Acest lucru inseamna ca “persoana vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim, de o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri, este indreptatita sa obtina recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului si repararea pagubei.” (Art. 52, lit. 1). Se pot adresa autoritatilor publice privind recunoasterea drepturilor si egalizarea sanselor, atat acest gen de persoane, precum si cele cu handicap. “Persoanele cu handicap se bucura de protectie speciala. Statul asigura realizarea unei politici nationale de egalitate a sanselor, de prevenire si de tratament a handicapului” (Art. 50). In acest caz, precum si in altele similare nu numai psihologii, dar si statul este obligat sa ia masuri pentru asigurarea drepturilor cetatenilor la un mediu sanatos si la ocrotirea sanatatii (Art. 34 si 35).
(Surse: “Costitutia Romaniei – 2010”, “Coduri deontologice in spatiul psiho-social”)
Autor: Lazar Maria-Ioana, psiholog
Cabinet Individual de Psihologie - Lazar Maria-Ioana