Sunt geloasa, dar ma tratez!

[Gabriela]

“In general am refuzat sa accept ca sunt geloasa, insa, daca ma gandesc mai bine, numai eu stiu de cate ori mintea mi-a fost invadata de ganduri de genul `oare e la serviciu sau in alta parte`, `ce-o face acum…. o fi cu vreuna?`, `dar de ce sta de vorba atata timp cu aia` etc. Sa nu mai vorbesc de dorinta aproape incontrolabila de a-i rasfoi agenda telefonica sau mesajele trimise de pe telefon. Norocul meu ca un dram de minte totusi mai exista, asa ca tot singurica ma aparam in fata acestor ganduri, spunandu-mi ca, daca vrea sa ma insele, poate sa o faca si cu mine de mana. Asta nu insemna ca starea de disconfort disparea in totalitate, dar macar imi ofeream o scapare din noianul de ganduri nelinistitoare.”

Relatia parteneriala isi pune amprenta pe evolutia noastra in societate, comportamentele pe care le adoptam in exterior fiind de cele mai multe ori o consecinta a atmosferei din cuplu.
Studiile spun ca, pentru insecuritatea persoanei geloase si pentru imaginea scazuta de sine, parintii sunt principalii vinovati din cauza comparatiilor depreciative pe care obisnuiesc sa le faca intre proprii lor copii sau cu altii si care duc, de cele mai multe ori, la formarea unei increderi scazute a copiilor lor, precum si la un sentiment de frustrare si vinovatie si la conflicte interioare.
In urma unor anchete psihosociologice s-a stabilit ca exista stranse legaturi intre gelozie si insecuritate si intre gelozie si imaginea de sine defavorabila. Persoanele geloase declara ca persoanele mai putin satisfacute de relatia pe care o au resimt mai puternic gelozia. Acesta poate fi numit paradoxul gelosului (nefericit in relatia cu o persoana, gelosul se teme sa nu fie parasit de aceasta).
De asemenea, gelozia este acompaniata de sentimente de dependenta si de inferioritate si, astfel, in timp ce gelosul isi spune ca nu mai vrea o asa relatie, cu atat mai mult se agata de ea, aducandu-i celuilalt reprosuri ca nu-l iubeste indeajuns.
Drama gelosului nu vine din faptul ca ii lipseste afectiunea, ci pentru ca are un blocaj in a primi afectiunea, pe care nu o poate ingurgita.
De fapt, in gelozie, subiectul se apara impotriva propriilor dorinte de a fi infidel imputand infidelitatea partenerului sau. Tendintele la infidelitate sunt proiectate asupra partenerului, ceea ce creeaza sentimente de gelozie neintemeiate.
Gelozia este insotita de anxietate, pulsiunile gelosului se dezvolta in mod patologic, insecuritatea este exacerbata iar imaginatia dusa la extrem; devine robul unor posibilitati de scenariu, prin imaginatie. Scenariile sunt alternative, insa toate se invart in jurul aceluiasi element: "Exista un agresor care ma poate deposeda de obiectul iubirii".
Gelozia ca forma grava de manifestare o intalnim in tulburarea deliranta si la indivizii cu personalitate paranoida.
In gelozia ca tulburare deliranta, tema centrala a delirului persoanei o constituie faptul ca partenerul de relatie este infidel. La aceasta convingere se ajunge fara cauza cuvenita si se bazeaza pe inferente incorecte, sustinute de mici farame de „probe" (neglijenta vestimentara sau pete pe cearceaf) care sunt colectate si utilizate spre a justifica delirul. Individul cu delir isi confrunta de regula partenerul de relatie si incearca sa intervina in presupusa infidelitate prin restrangerea autonomiei celuilalt.
De asemenea, intalnim gelozia la indivizii cu personalitate paranoida. Persoanele cu aceasta tulburare pot fi geloase patologic, suspectand adesea partenerul de cuplu, sau partenerul sexual, de infidelitate, fara nici un motiv. Pot strange „probe" banale si circumstantiale pentru a-si sustine convingerile de gelozie. Subiectii doresc sa mentina un control complet asupra relatiilor intime spre a evita sa fie inselati si se intreaba si se framanta tot timpul in legatura cu locurile unde se afla, cu actiunile, intentiile si fidelitatea sotiei partenerului.
Daca dorim o ameliorare a starii de disconfort, trebuie sa identificam gandurile negative automate si, cu ajutorul ratiunii, sa evaluam cat adevar exista in ele. De cele mai multe ori vom constata ca realitatea este total diferita de ceea ce ne-am inchipuit.

---

Alte subiecte postate de Gabriela

Iar tipa seful la mine!
Sunt atat de furioasa incat ...!
De ce sta sotul la serviciu peste program?
Oops, am facut-o din nou!
Oare nu sunt o mama buna?