Subiectivitate si proiectie in comportament

[Carmen Ionescu]

“Ceea ce Paul spune despre Peter, spune mai mult despre Paul decat despre Peter” (Spinoza)

Cu siguranta ca fiecare dintre noi am purtat discutii,cu persoane apropiate noua despre ceilalti cunoscuti, fara a-i barfi sau a-i denigra. Tot de atatea ori, am putut constata ca subiectivitatea isi pune amprenta in mod evident si ne conduce, de obicei, pe alte cai.
Aceasta subiectivitate poate capata uneori prin ceea ce exprimam invelisul unei anumite proiectii personale, intensitatea acesteia depinzand direct proportional de propriile emotii sau trebuinte, de gradul de cunoastere a persoanelor si a situatiilor despre care vorbim si de forta si integritatea propriului Eu.

O asemenea situatie ar putea fi in momentele in care un sot isi acuza sotia ca-l inseala, dintr-un motiv care ii apartine ei 100%. El afirma ca este o femeie usuratica, nu este gospodina si nu are grija de copii, lucru care se dovedeste neadevarat, ba mai mult, se adevereste faptul ca el insusi o inseala, fara nicio remuscare sau mustrare de constiinta.

In psihanaliza, proiectia personala este un mecanism de aparare, in sensul de “operatie” prin care o persoana expulzeaza din sine si localizeaza in alta persoana calitati, sentimente, dorinte pe care inconstient si le ignora sau refuza.

Laplanche si Pontalis clasifica manifestarile proceselor proiectiei astfel:
a. atunci cand persoana percepe mediul ambiant si raspunde proiectand interesele, atitudinile, deprinderile, dorintele si starile sale;
b. atunci cand persoana dovedeste prin atitudinile sale ca ele asimileaza o persoana la alta, de exemplu imaginea tatalui sau asupra sefului sau, prin transfer;
c. persoana se asimileaza pe sine unor altor persoane si invers, asimileaza in sine insesi alte persoane, adica se identifica cu acestea;
d. persoana atribuie altuia tendintele, dorintele sale, pe care nu si le recunoaste, ceea ce reprezinta proiectia propriu-zisa, ilustrata in exemplul de mai sus.

Revenind la factorii principali care determina si inflenteaza intensitatea propriei proiectii, s-ar putea spune ca:
1. Intensitatea emotiilor sau a trebuintelor
Cu cat o emotie este mai puternica si cu cat o trebuinta este mai frustrata, cu atat proiectia ei in exterior devine mai virulenta si tinde sa subiectivizeze mai mult situatia obiectiva si invers: daca emotiile au o intensitate normala sau dorintele proprii sunt satisfacute, ele nu vor deforma in mod semnificativ realitatea.

2. Gradul de cunoastere al persoanelor sau situatiilor
Cu cat persoanele sau situatiile cu care o persoana se confrunta sunt mai putin cunoscute din anumite motive, cu atat va fi mai repede si mai mult asimilata unor continuturi subiective iar proiectiile vor avea continuturi cu foarte multe distorsiuni si invers: daca persoanele si situatiile sunt cunoscute si clare, determinarea de proiectii subiective este minima.

3. Forta si integritatea Eului
Avand in vedere definitia Eului, care este capacitatea de a pastra un control al impusurilor subiective in contactul cu realitatea si de a nu se lasa dominat de inconstientul incarcat afectiv ce tinde sa se exprime intens intr-o maniera proiectiva, anumiti factori interni sau externi pot duce la scaderea fortei Eului si cresc riscul proiectiei (de exemplu: drogurile, alcoolul, medicamentele psihotrope) din cauza slabirii cenzurii, efectele proiective fiind evidente.
De aceea este important sa ne pastram forta propriului Eu prin rationalitate, spirit critic, reflexivitate si obiectivitate si nu in ultimul rand prin sporirea capacitatii de constientizare a unor impulsuri.

Autor: Carmen Ionescu, psiholog principal
Cabinet Individual de Psihologie - Carmen Ionescu

---

Alte subiecte postate de Carmen Ionescu

Comportamentul agresiv in trafic
Intuitia in management
Flagelul dependentei de munca
Cum putem spori eficienta in management
Caracteristicile psihologice ale echipei de lucru eficiente