Cercetarea a fost realizata pe un numar de 83 de subiecti QI inte 80% si 30%, avand varsta de la 10 la 21 de ani. Blank-ul – 21 subiecti, iar grupul tinta – 62 subiecti.
Instrumentele folosite: chestionarul de abilitati, cuprinzand sapte abilitati redate prin activitati specifice fiecareia dintre ele, cotate si transformate in procente folosindu-se o formula pentru fiecare abilitate.
Rezultat: abilitatile sunt strans legate de vointa si motivatie. Abilitatile practice sunt raportate la QI (ex. 21 ani/ QI~58% - abilitati practice – A.G. 50%; E.D. – 18%).
Despre abilitati si munca
Munca este forma fundamentala a activitatii umane, sustinuta constant si in mod voit, orientata catre un scop bine definit. Implica o serie de actiuni fizice si intelectuale, realizata cu ajutorul unor mijloace (unelte, instrumente) pentru a produce bunuri si servicii cerute pentru indeplinirea nevoilor umane.
Munca este principala cale prin care omul a demonstrat abilitati si competente, exprimand si definindu-si propria personalitate.
Abilitatile sunt o parte foarte importanta a fiintei umane ce prezinta o importanta foarte mare in viata sociala si profesionala a individului. Pe langa trasaturile de personalitate, formeaza structurile acceptate sau respinse de grup. Adesea, un individ este acceptat de grup cu conditia sa prezinte anumite trasaturi de personalitate sau anumite reguli sau cod de conduita sau un limbaj specific grupului respectiv, deoarece anumite persoane detin abilitati foarte bine dezvoltate care sunt apreciate in grupul respectiv.
Pornind de la aceasta premisa si considerand deficienta cognitiva a copilului si tanarului din centrul de plasament, se identifica nevoia de a dezvolta cu foarte mare atentie abilitatile practice ale subiectilor ce apacrtin acestui mediu.
Ipotezele cercetarii
Aceasta cercetare urmareste relatia directa dintre QI si abilitati, avand in vedere dezvoltarea abilitatilor pentru o reinsertie sociala. Obiectivul consta in standardizarea abilitatilor, studiul principalelor preocupari si interese ale copiilor. Grupul vizat este format din elevi ai scolii speciale (83 subiecti cu varsta cuprinsa intre 10 si 21 de ani), provenind din mediul rural si cel urban, rezidenti ai unui centru de plasament. A fost selectat acest grup, intrucat are ca tinta dezvoltarea abilitatilor practice si structurale ale copiilor si tinerilor cu dizabiliati mintale. Selectia subiectilor nu a avut la baza nici un criteriu suplimentar.
Chestionarul de abilitati
Prezentul studiu are la baza un chestionar de abilitati. Acesta include sapte tipuri de abilitati (literare, matematice, tehnice, sportive, artistice, recreative si sociale), care includ activitati specifice. Fiecare activitate este cotata cu o “nota”intre 0 si 10, avandu-se in vedere frecventa, viteza si usurinta de care da dovada subiectul in indeplinirea respectivei activitati. Punctajul total este convertit cu urmatoarea formula in procente per abilitate: abilitati literare - (X:90) x 100 = ?%, unde X este suma obtinuta de subiect, 90 reprezinta numarul maxim de puncte per abilitate si 100 este valoarea ideala.
Dupa fiecare standardizarea fiecarei abilitati, procentajele obtinute sunt adunate si impartite la 100, avand ca rezultat rigiditatea sau flexibilitatea subiectului, oferind informatii despre cat de greu sau de usor este de educat subiectul; astfel, un subiect cu un total de 0,83 prezinta o structura stagnanta si are abilitati minim dezvoltate, deci dezvoltarea este dificila si de durata foarte lunga, cu rezultate foarte slabe. In acest caz putem stabili o rigiditate ridicata a subiectului.
In cazul in care subiectul a acumulat un punctaj cuprins intre 1.10 puncte si 2.70 puncte, putem considera posibila tranzitia de la o structura rigida la una flexibila, chiar daca in cazul unui scor de 1,15 de exemplu, abilitatile se vor dezvolta doar intr-o mica masura. Oricum, s-a putut stabili ca cei care prezinta un scor ce depaseste 1p. pot fi specializati conform unei anumite abilitati.
De exemplu: T.C. insumeaza un total de 1,38 puncte, abilitatile sale sunt dupa cum urmeaza: literalea = 11%, matematice = 3%, tehnice = 36%, sportive = 9%, artistice = 9%, recreative = 36% si de socializare = 34%, inregistrand scorul maxim exclusiv pentru activitati simple de intretinere. Participa la toate activitatile, dar sfera sa de interese se rezuma doar la acest segment de activitati pe care le considera atat tehnice, cat si recreative.
Pentru subiecti cu un scor ce depaseste 2,70 puncte am putea observa ca specializarea se poate realiza pe anumite abilitati sau activitati. De asemenea, putem constata o crestere a selectivitatii in actiune si in interiorizarea actiuni prin disciplinarea motivatiei. In acest context intervine un factor ce poate spori reusita, vointa.
Chestionarul este usor de aplicat, dar trebuie avut in vedere caracteristica de varsta pentru fiecare subiect.
Procesarea datelor
Datele colectate aduc noi informatii cu privire la relatia QI – abilitati. Ca urmare a evaluarii s-a stabilit ca inteligenta generala este intr-o relatie directa cu abilitatile structurale si ca subiectii care au abilitati structurale bine dezvoltate nu au abilitatile practice la fel de bine structurate, la aceleasi cote. In schimb abilitatile practice au inregistrat un scor mult mai mare la cei care au un QI mai mic.
Abilitatile sportive sunt intr-o relatie foarte stransa cu abilitatile recreative; cele artistice sunt in relatie cu abilitatile de socializare. Totusi, valorile pentru abilitatile matematice nu sunt raportate la cele tehnice, scorurile putand inregistra diferente substantiale, iar abilitatile literale nu concureaza cu cele de socializare.
Subiecti cu aceeasi varsta care au un QI asemanator sau foarte apropiat, cu un istoric medical asemanator, inregistreaza valori diferite in dezvoltarea abilitatilor (ex: O.M. 10 ani dezvoltare generala 56%; M.I. 10 ani dezvoltare generala 60%). In cadrul acestei comparatii intervin alti factori decat QI-ul. In cazul celor doua situatii un factor poate fi reprezentat de mediul familial, dar in acest context este un factor cu o influenta foarte mica, avand in vedere ca ambele cazuri au crescut in centrul de plasament, beneficiind de aceleasi conditii de viata si instructaj, mergand in familie doar perioade scurte in vacanta de vara (avem in vedere si un mediu ostil, defavorabil dezvoltarii optime a copilului).
Un alt aspect interesant este adus in atentie prin compararea minimului si maximului QI. Datele inregistrate de subiecti cu QI maxim si minim (din lotul selectat) nu coincid cu datele obtinute la scorarea datelor minime si maxime pentru abilitati. Subiectii cu un QI minim si cei cu un QI maxim nu au inregistrat valorile maxime sau minime, dupa cum s-ar fi putut preconiza. De exemplu: Valentina D. – 13 ani QI 30% abilitati – L 0%; M 0%; T 0%; S 1%; A 9%; R 15%; So 8%; Argentina A. – 17 ani QI 38% abilitati – L 0%; M 0%; T 0%; S 0%; A 4%; R 12%; So 6%;Marius G. – 13 ani, QI 80% abilitati – L 39%; M 38%; T 22%; S 38%; A 55%; R 49%; So 28%.
Concluzii
Studiul a avut o durata de trei luni.
Abilitatile sunt in relatie stransa cu vointa si motivatia. Numai relatia dintre abilitatile structurale si QI este sustenabila. Abilitatile practice pot fi dezvoltate la parametrii foarte buni si pe fondul unui QI subdezvoltat. Motivatia este initiata de cerintele satisfacerii nevoilor de baza, implicit constientizarea acestor nevoi. Aceste nevoi creeaza scopuri, care la randul lor sunt setate in asa mod incat persoana sa creada ca pot fi indeplinite, iar comportamentul care urmeaza este selectat in conformitate cu posibilitatea atingerii acestor scopuri.
Daca scopul este atins, nevoia va fi satisfacuta si comportamentul este repetat cand apar nevoi similare. Daca scopul nu este atins, aceeasi actiune este repetata din ce in ce mai putin pana cand va disparea.daca un comportament este urmat sistematic de o recompensa, comportamentul are o probabilitate foarte mare de a se reproduce (Thorndike, Tolman, Guthrie).
In conditiile in care sunt stabilite scopuri si se ofera recompense tangibile, pentru a intari comportamentul respectiv. Constientizarea nevoii creeaza motivatia care prin influenta sa conduce la prevederea scopului si actiune, rezultand atingerea acestuia. Intarirea unui comportament in contextul dezvoltarii unei abilitati, conduce implicit la schimbari ale comportamentului general, care la randul sau duce la reevaluarea si transformarea statusului, astfel sporind sansele reinsertiei sociale.
Rezultat
Dupa aplicarea chestionarului s-a lucrat intens pe dezvlotarea abilitatilor in grupul tinta. Grupul tinta a inregistrat progrese vizibile in dezvoltarea abilitatilor determinate, in timp ce grupul martor a inregistrat progrese mult mai mici.
Rezultatele obtinute in urma acestui experiment invalideaza ipoteza initiala a studiului, conform careia exista o relatie stransa intre dezvoltarea abilitatilor si QI si stabileste noi modele de lucru pentru copii si tineri cu diabilitati.
Studiu realizat de Vanda Stoichita, psiholog
Cabinet Individual de Psihologie - Stoichita Vanda
Alte subiecte postate de Vanda Stoichita
Somatizarile si factorii stresori la copii
Severitatea ca metoda de educare a copiilor
Somatizarile si factorii stresori la copii
Severitatea ca metoda de educare a copiilor