Arahnofobia este o fobie specifica, se manifesta ca o frica excesiva de paianjeni. Arahnofobia poate fi eliminata prin tehnicile sugerate de diferite tipuri de psihoterapie.
Nu este cunoscuta o cauza a prezentei unor fobii specifice - de tipul de animale: frica de insecte, de soareci, de serpi etc, si o explicatie e si mai greu de oferit atunci cand cei care se confrunta cu aceste fobii nu au avut niciodata experiente negative, adica sa fi fost atacati sau vatamati de vreunul dintre animalele mai sus prezentate. Totusi, specialisti spun ca informatiile transmise de parinti, ca avertismente repetate asupra periculozitatii anumitor animale, sau de filmele in care sunt exagerate unele aspecte pentru a obtine un impact mai spectaculos predispun la debutul unor fobii.
Fobicii povestesc ca frica apare instantaneu, doar la gandul posibilei prezente - reale sau imaginare - a stimului fobic, care este perceput ca potential agresor si care prin intepaturi sau muscaturi ar putea sa provoace diverse afectiuni sau chiar moartea, chiar si atunci cand este inofensiv sau riscul de a se afla in locuri in care acesta isi are adapostul este foarte mic.
Arachnephobia, sau arachnophobia, inseamna frica excesiva sau irationala de paianjeni. Este un termen care provine din limba greaca si este compus din cuvintele “arachne” paianjen si “phobos” frica.
O legenda din Grecia antica spune ca Arachne era o fecioara din Grecia antica, care a fost invatata de Atena, zeita intelepciunii, arta tesutului, dovedind reale abilitati. Mai tarziu, cand i-a fost recunoscuta indemanarea, a negat ca ar fi fost pregatita de Atena. Acest fapt a suparat-o pe Atena, care s-a transformat intr-o femeie batrana si a pacalit-o pe Arahne sa participe la un concurs de tesut. Tema aleasa de Arachne pentru a fi redata pe panza tesuta de ea a fost despre scenele rusinoase ale zeilor si mai ales despre cum Zeus le-a ademenit pe frumoasele muritoare Leda, Danae si Europa. Desi Atena a admirat calitatea si perfectiunea tesaturii, subiectul ales si faptul ca a fost intrecuta de o muritoare au infuriat-o. Zeita a rupt tesatura rivalei si a lovit-o cu brutalitate. Simtindu-se neindreptatita si rusinata de cele intamplate, Arachne s-a spanzurat. Atenei i s-a facut mila de dansa si nu a lasat-o sa moara, preschimband-o in paianjen, iar franghia cu care se spanzurase in fir de paianjen.
Din cele peste 30.000 de specii cunoscute de paianjeni, doar aproximativ 100 se apara in mod agresiv si au colti suficient de lungi pentru a penetra tegumentul uman si, desi majoritatea oamenilor stiu ca in general nu sunt periculosi si musca doar pentru a se apara, totusi, 50% dintre femei se tem de paianjeni, iar barbatii in proportie de 10% reactioneaza si ei printr-un raspuns anxios.
Fobiile specifice, in care se incadreaza si aceasta frica, acopera o gama larga de situatii in care teama se manifesta intens si fara a exista o explicatie logica. Desi irationalitatea fricii este constientizata uneori, persoana nu reuseste sa gaseasca singura strategii de a o combate. Argumente de genul “nu poate sa-ti faca niciun rau”, “e greu de crezut ca vei gasi un painjen veninos in camera ta”, “cate persoane cunosti care au fost muscate de un paianjen si au murit” nu reusesc sa convinga arahnofobicul si sa-l ajute sa adopte un comportament functional. Deoarece teama sa este foarte puternica, acesta dezvolta strategii de evitare a situatiilor posibile si imposibile de a lua contact cu “inamicul” sau. Chiar si simpla vedere a unei panze de paianjen aduce o transpiratie rece pe tot corpul lui, iar in cazuri extreme este de ajuns o poza sau gandul unei posibile “confruntari”. Nu se bucura de prilejul unei iesiri cu prietenii sau familia la iarba verde si dezvolta comportamente compulsive de verificare a locurilor care ar putea ascunde un potential “agresor”.
Cand un astfel de episod de panica intensa la vederea unui paianjen are loc in mijlocul apropiatilor, arahnofobicul se simte oarecum rusinat de lipsa sa de control, dar va raspunde de fiecare data la fel la intalnirea cu stimulul fobic.
Arahnofobia poate fi eliminata prin tehnicile sugerate de diferite tipuri de psihoterapie. O metoda cu foarte bune rezultate este simularea realitatii in mediu virtual. Astfel, fobicul se poate confrunta intr-un mediu controlat cu frica sa si prin expunerea treptata se ajunge la desensibilizare.
Ce ar trebui sa mai stim despre paianjeni?
In secolul XX, la nivel mondial, au fost raportate doar 100 de decese umane demonstrate, cauzate de muscatura paianjenilor.
In unele tari din America de Sud, paianjenii sunt o mancare traditionala foarte apreciata de localnici.
Articol realizat de Gabriela Diaconescu