Multe dintre fricile noastre isi au originea in superstitiile si obiceiurile din cultura noastra. Cele mai multe fobii debuteaza in copilarie sau la inceputul adolescentei, pierzandu-si pe parcurs puterea. Insa, fobiile care persista si in perioada de adult sunt cele care se remit intr-o proportie foarte mica (in aprox. 20% din cazuri).
Romania este o tara in care superstitiile si obiceiurile au inca putere, mai ales in spatiul rural. Inca vedem la stiri sateni care dezgroapa mortii pentru a le infinge un tarus in inima, ca sa nu-i mai bantuie noaptea si sa le omoare vitele.
Parintii isi cumintesc copiii spunandu-le: “daca nu te astamperi, vine bau-bau si te mananca”, si copilul se uita infricosat in toate partile ca sa nu-l manance bau-bau. Parintii obtin, pe moment, ceea ce-si doresc, dar in timp oare cum va actiona aceasta teama asupra copilului?
Ne temem de ceea ce nu cunoastem si ne temem mai ales cand invatam ca trebuie sa ne temem.
Este bine sa ne temem in fata unui pericol, si acest tip de teama de multe ori ne salveaza viata. Dar ce facem cu temerile care ajung sa ne controleze viata atunci cand nu este cazul?
O fobie specifica este catoptrophopia (cunoscuta si ca eisoptrophobia) – teama de oglinzi.
Aceasta fobie se manifesta prin teama de a se privi sau de a trece prin dreptul unei oglinzi, mai ales daca aceasta are dimensiunea corpului. Teama poate varia de la evitarea usoara a oglinzii pana la atacuri de panica in apropierea acesteia. Persoana catoptrophobica are un raspuns anxios – este marcat de o frica excesiva, din cauza gandurilor automate si irationale, transpira si respira greu in vecinatatea oglinzii.
In cele mai multe cazuri catoptrophobia are legatura cu anumite traume emotionale care implica oglinzi, dar si cu bagajul cultural al persoanei care sufera de aceasta tulburare.
In jurul oglinzilor s-au elaborat o multime de superstitii:
- de multe ori oglinda este prezentata ca simbol al portii spre o alta lume, spre un univers paralel etc;
- multe popoare cred ca in oglinda se reflecta nu omul, ci o dublura a sa, avand adesea atribute malefice;
- spargerea unei oglinzi e un lucru ingrozitor, pentru ca sapte ani de nenorociri se vor abate peste tine de acum incolo;
- o data cu spargerea oglinzii iti pleaca si sufletul, pentru a evita acest lucru trebuie sa aduni cioburile si sa le arunci in apa unui rau;
- nu e bine sa te uiti in oglinda la lumina lumanarilor sau sa stai noaptea in fata oglinzii pe intuneric;
- daca vrei sa-ti vezi ursitul trebuie sa te uiti in oglinda in noaptea dinspre noul an, cu lumina stinsa, insa, daca te sperii, ceva rau ti se va intampla;
- poarta ghinion sa primesti in dar o oglinda.
Specialistii fac o deosebire intre catoptrophobie, pe care o considera frica de a trece prin fata unei oglinzi, si eisoptrophobia, frica de a se privi in oglinda. Eisoptrophobia se declanseaza din cauza unei stime scazute de sine, dar si din teama de a se infrunta cu ceea ce se afla dincolo de suprafata lucioasa a oglinzii.
Aceste persoane nu accepta sa-si vada reflectia in oglinda din cauza gandurilor ca sunt judecati de cel/cea care se afla in fata lor – propria reflectie. Chiar daca le creste stima de sine este posibil ca aversiunea fata de oglinzi sa ramana.
Frica de oglinzi poate duce la urmatoarele simptome: dispnee, ameteli, uscaciunea gurii, transpiratie excesiva, greata, senzatie de rau, palpitatii cardiace, incapacitatea de a vorbi sau a gandi în mod clar, o teama de a muri devenind nebun sau de a pierde controlul, o senzatie de desprindere de realitate sau de un plin cu sufletul la gura atac de anxietate.
Frica de oglinzi este o teama intensa de ceva care nu prezinta nici un pericol real. Desi cei care sufera de catoptrophobia realizeaza ca aceste temeri sunt irationale, de cele mai multe ori din cauza gandurilor automate se confrunta cu un atac de panica sau de anxietate severa.
Este destul de greu sa eviti de fiecare data reflectarea propriei imagini intr-o oglinda, asa ca cea mai buna solutie este tratarea fobiei.
