Ce este creativitatea? Cea mai simpla definitie pe care o putem da acestui vast concept se refera la abilitatea specific umana de a gandi sau de a realiza produse noi, prin produse intelegand idei, lucruri, activitati etc. A fi creativ inseamna a gasi solutii pentru a face altfel activitatile comune, inseamna a veni cu idei noi la probleme vechi, a recompune structuri noi din elemente desuete. Zilnic, fiecare dintre noi ne manifestam creativitatea, intr-o masura mai mica sau mai mare, in tot ceea ce facem, in tot ceea ce gandim sau spunem, fie ca este vorba de un nou mod de relaxare, o noua reteta culinara sau o noua viziune asupra modului in care ar trebui sa functioneze firma in care lucram. In fiecare dintre aceste lucruri, mai marunte sau mai importante, omul face dovada continua a creativitatii sale.
Importanta practica, imediata a creativitatii este vizibila intr-o multitudine de domenii de activitate si se resimte atat la nivel microsocial, cat si la nivel macrosocial. La nivel individual, creativitatea este utila in masura in care reprezinta o resursa personala prin care individul poate solutiona un set de probleme pe care le intampina in viata sa cotidiana. Valentele creativitatii in plan social se refera la descoperirile stiintifice, la noile curente artistice ori la programele sociale inovatoare pe care un individ creativ le poate genera.
Firesc ar fi sa ne intrebam atunci, ce trebuie sau ce poate sa faca omul pentru a crea mai mult, pentru a avea idei mai multe si mai bune, pentru a se depasi pe sine in ceea ce priveste abilitatile creative? Este oare creativitatea un dat innascut, imuabil, care nu poate fi modificat sau avem de-a face cu o abilitate care se invata si se exerseaza continuu in activitatile din viata de zi cu zi?
Cercetari multiple in domeniul psihologiei au aratat ca abilitatile creative comporta o dubla determinare. Pe de o parte, data fiind legatura stransa intre nivelul creativitatii si cel al potentialului intelectual al unei persoane, creativitatea este intr-o anumita masura un dat innascut. Pe de alta parte insa, creativitatea este o abilitate sensibila la influentele mediului exterior, ea putandu-se modela prin educatie si exersare.
Asadar, actul creativ poate fi privit ca o deprindere ce poate fi formata, dezvoltata si exersata intr-un cadru socio-cultural adecvat si prin selectarea metodelor de stimulare a creativitatii potrivite. De-a lungul timpului, cercetarea stiintifica a inventariat o serie de metode si tehnici eficiente in demersul de stimulare a potentialului creativ. Practica psihologica a demonstrat insa ca succesul lor asigurat doar daca ele sunt aplicate constant pe o perioada mai lunga de timp, dar acest lucru nu poate fi decat motivant pentru un orice parinte care isi doreste tot ceea ce este mai bun pentru copilul sau si care este dispus sa investeasca in propriul copil nu doar resurse financiare, ci si efort.
In conditiile in care orice om poate fi creativ si cultivarea creativitatii reprezintă un aspect indispensabil pentru ca individul sa poata raspunde exigentelor societatii contemporane, conditiilor mereu in schimbare si solicitarilor deosebite ale locurilor de munca si ale pietei libere a muncii, orice parinte responsabil trebuie sa isi propuna ca ideal educational stimularea creativitatii, deoarece aceasta este resursa cea mai de pret a individului in lupta sa cu viata.
Autor: Oana Dau-Gaspar, psiholog
Cabinet Psihologic - PSI-CO