Este greu sa accepti ca tocmai tie ti se intampla asta, parca te-ai afla pe o scena si luminile s-au stins brusc in jurul tau, esti dezorientat si nu stii ce sa faci. Ai de-a face cu o surpriza neplacuta si nu vezi iesirea. La scurt timp apare negarea, refuzi sa accepti mesajul primit, iti spui ca este o greseala: “In mod sigur in analize a aparut o eroare, sau…. poate ca au incurcat rezultatele – nu sunt ale mele!”.
Aceste reactii, surpriza si negarea, sunt firesti pentru ca cele mai multe tipuri de cancer se dezvolta insidios, lent, fara sa doara. Simptomele de inceput sunt ignorate fiind puse de cele mai multe ori in baza stilului dezorganizat de viata (obiceiuri alimentare nesanatoase, munca in exces, stres, mediu poluat, fumat), fara a aparea un semnal de alarma. Totusi, este adevarat, acesta este un factor major care poate contribui la instalarea bolii, alaturi de alte elemente precum: functionare hormonala anormala, tulburari imune si metabolice, mutatii genetice mostenite etc..
Dupa ce se inlatura valul de semi-visare, stadiu in care inca mai speri ca nu este adevarat, apare frica. Ti-e teama de ceea ce ti se va intampla de acum incolo - durerea, imposibilitatea de a face anumite lucruri, diverse restrictii pe care va trebui sa le suporti, terapia invaziva si poate in final moartea.
Desi instinctiv luptam pentru supravietuire, uneori deznadejdea este mai puternica decat orice si renuntam la speranta de a ne face bine. Acesta este momentul in care deja ii cedem cancerului victoria.
O alta reactie greu de gestionat este furia. Ea este indreptata impotriva: lui Dumnezeu - ca te-a parasit; familiei - pentru ca nu are cum sa inteleaga prin ce treci; medicilor - ca nu au solutia; prietenilor – ca nu s-a schimbat nimic pentru ei. Te infurie nedreptatea si te intrebi de ce tocmai tie ti se intampla asta.
Furia este un inamic la fel de periculos ca insasi boala. In astfel de momente, prezenta persoanelor dragi, credinta in Dumnezeu, increderea in terapie reprezinta jumatate din vindecare. Restul sta in resursele organismului si a modului in care acestea sunt folosite pentru reversibilitatea procesului.
Pana in prezent au fost identificate cel putin 200 de tipuri diferite de cancer, iar caracteristica lor de baza este cresterea necontrolata si raspandirea celulelor maligne. Cancerul este o eroare aparuta in functionarea celulara normala, adica echilbrul intre cresterea celulara si moartea celulara programata (apoptoza) este afectat. Astfel, celulele canceroase fie nu-si programeaza moartea, fie nu-si opresc cresterea, fie ambele. Ajung sa se dezvolte in jurul celulelor sanatoase si sa le distruga lipsindu-le de substantele nutritive.
O veste buna pe care ne-o dau specialistii este ca rata mortalitatii in cancer este in continua scadere. Aproximativ 22 de milioane de oameni, la nivel global, au supravietuit cancerului. Fiecare dintre persoanele diagnosticate cu cancer are sansa de a se inscrie intre supravietuitori atata timp cat crede in puterea proprie de recuperare. O gandire pozitiva este factorul care poate face ca acest numar sa fie in continua crestere.
Articol realizat de Gabriela Diaconescu, psiholog
