Cand ne insusim acest comportament?
Din ziua in care ne nastem asociem mancarea cu dragostea, caldura, atentia mamei; in copilarie suntem recompensati cu “ceva bun” pentru micile sau marile reusite sau pentru a depasi mai usor suferintele fizice sau emotionale. Astfel, se naste asocierea dintre “a manca” si starea de bine pe care o perpetuam la maturitate.
Pentru a intrerupe acest cerc vicios primul pas ar fi recunoasterea mecanismelor care conduc la un apetit exagerat, mecanisme diferite de cele ce stau la baza nevoii fiziologice.
Foamea emotionala:
• este spontana
• este urgenta
• are la baza o nevoie emotionala
• presupune si consumul anumitor alimente (alimente de confort)
• este localizata “de la gat in sus”
• implica automatisme, compulsii
• continua chiar daca stomacul este plin
• este urmata de sentimente de vinovatie, de rusine
Este adevarat, stresul aduce cu sine consecinte neplacute, iar la acest nivel ceea ce ne deosebeste ca indivizi, este felul in care percepem, interpretam si reactionam in fata tensiunilor. Care ar fi cea mai buna strategie de combatere a stresului? Ce ai spune de putin fitness emotional?Asa cum exercitiile fizice de fitness ne imbunatatesc starea de sanatate fizica, putem spune ca starea de sanatate emotionala poate fi imbunatatita cu ajutorul exercitiilor de fitness emotional.
Suntem expertii propriilor noastre vieti, deci suntem cei mai in masura sa identificam si sa folosim cat mai eficient resurse personale, cum ar fi exprimarea emotiilor (a vorbi, a rade, a plange, a-ti exprima furia sunt semne ale unei vieti emotionale echilibrate), activitatile fizice si de relaxare, managementul timpului.
Nimeni nu contesta faptul ca fiecare dintre noi are momente in care mananca pentru ca e plictisit, suparat sau bucuros. Poate fi o punga de chipsuri, o friptura sau o prajitura, dar cand foamea emotionala interactioneaza cu sanatatea si fericirea noastra este timpul sa facem ceva, sa cerem ajutor…, cu cat mai repede, cu atat mai bine.
Articol realizat de Nicoleta Grigore, psiholog
Cabinet de psihologie - Grigore Nicoleta
