Denumirea oficială: Ţara Japoniei („Ţara soarelui-răsare”)
Capitala: Tokyo (11,8 mil. loc.)
Limba oficială: japoneza
Suprafaţa: 373.000 km2
Locuitori: 125,38 mil. (336 loc./ km2)
Religia: şintoism şi budism 85%; creştinism (protestanţi, catolici)
Moneda: yen
Forma de guvernare: monarhie
Ziua naţională: 23 decembrie
Geografie: Japonia este un arhipelag în E Asiei, în Extremul Orient, format din 4 insule principale: Honshu (230.000 km2), Hokkaido (78.500 km2), Kyushu (42.100 km2), Shikoku (18.000 km2) şi din Insulele Ryukyu, la S. Limite: Oc. Pa¬cific (E şi S), M. Japoniei şi M. Chinei la V, Ins. Sahalin la N.
G. fizică: Arhipelagul nipon se întinde de la N la S, para¬lel cu ţărmul estic al Asiei. Cca. 85% din terit. J. este acoperit de munţi. În Honshu (192 vulcani; 52 activi) se întâlnesc cele mai mari alt. 3.000 m (Muntele Fuji-Yama, vulcanic, 3.776 m). Insulele Ryukyu sunt cele mai apropi¬ate de continent. Caracteristic geografiei J. este numărul mare de vulcani, majoritatea inactivi; alţii ca Asama¬Yama, Bandai-san, Aso-san, Sakurajima ş.a. sunt în mare parte activi. Datorită lor în J. există multe izvoare termale. J. face parte din „Cercul de foc al Pacificului”. Cutremu¬rele sunt foarte dese (2-3 pe zi). Câmpiile cele mai întinse sunt în ins. Honshu (zona cental estică, câmpia de coastă Kanto; în zona nord-estică, câmpia de coastă Sendai); în ins. Hokkaido (în N J.) câmpia de coastă Ishikari, în E. Apele sunt repezi şi scurte, formând bazine strâmte în in¬terior. S-au construit numeroase hidrocentrale pe aceste ape vijelioase. Se practică plutăritul. În munţi se găsesc lacuri de prăbuşire a scoarţei (lacul Biwat, 673 km2; Kasu¬mi-ga-ura, 168km2).
Clima: diferită în J., după aşezarea insulelor. Pe înălţimi clima este aspră, stratul de zăpadă gros de 2-3 m. În N, clima e mai aspră; musonul de iarnă din NE aduce aer rece, ploi, zăpadă; în ins. Hokkaido iernile sunt mai lungi, cu multă zăpadă şi frig. Musonul de vară, dinspre SE, aduce ploi pe coasta de E a J. În S, climă subtropicală, blândă. Temperatura medie anuală în Hokkaido în -ianu¬arie, -10°C; 3°C la Tokyo, 7°C în S. În august, în Hokkaido, 21°C, la Tokyo 25°C, la Osaka (în SE ins. Honshu), 27°C.
Floră şi faună: Zonele muntoase sunt acoperite cu păduri de foioase în zonele temperate şi cu păduri subtropicale (arborele de canfor, magnolii, bananieri, pinul roşu, cedri) în S. În N, în ins. Hokkaido, păduri dese de conifere. Japonezii au un adevărat cult al naturii. Fauna, foarte variată, este ocrotită în numeroase parcuri naţionale şi în sute de rezervaţii.
Populaţia: este formată cca. 99% din japonezi; chinezi, fili¬pinezi, americani. În ins. Hokkaido aborigenii sunt ainoşi (rasă europoidă). Peste 60% din populaţie este concen¬trată în SE ins. Honshu, pe coastă (megapolisul Tokyo¬Osaka-Nagoya); mai puţin populată este ins. Hokkaido. Astăzi populaţia se înmulţeşte foarte lent: rata natalităţii: 10,5‰; rata mortalităţii: 8,3‰. Populaţia urbană: 78%.
Resurse şi economie: J. este a doua mare putere econo¬mică a lumii: un adevărat „miracol”, cu o economie in¬dustrial-agrară foarte dezvoltată, deşi ţara are resurse na¬turale ce nu asigură decât în mică parte necesarul unei industrii de înaltă tehnicitate. J. are cea mai mică rată a şomajului din lume; o adevărată religie a muncii. S-au dat legi care să interzică prelungirea exagerată a orelor de lucru pe bază de voluntariat individual J. importă materii prime (petrol, minereu de fier, cărbuni, bauxită). Poten¬ţialul geotermic şi hidroenergetic (al râurilor) este bine folosit; J. este o mare producătoare de energie electrică; ocupă locul II pe glob la prelucrarea petrolului (importat). Ind. siderurgică s-a dezvoltat pe baza minereului de fier (importat) şi a refolosirii fierului vechi; locul I, în lume la producţia de oţel (Osaka, Kitakyushu, Keihir ş.a.). Indus¬tria construcţiilor de maşini, a navelor de mare tonaj (su¬pertancuri petroliere): Şantiere navale: Yokohama, Kobe, Nagasaki. Industria electrotehnică, electronică (exportă: aparate de radio, videocasetofoane, televizoare, calcula¬toare; robotizarea industriei). Industria de autoturisme: locul I în lume. Industria lemnului, a hârtiei, textilă (mătase naturală etc.). Industrie artizanală: porţelanuri, obiecte de jad, obiecte din pai etc. Deşi au puţin pământ arabil, se cultivă şi pe munte (în terase): orez, citrice, trestie de zahăr, tutun, ceai (în sud), grâu, orz, cartofi, sfeclă de zahăr, soia (în N, în ins. Hokkaido). Creşterea viermilor de mătase (culturi de duzi). Culturi de piersici, mandarini (în S). Pescuitul este o îndeletnicire generală şi vitală. Fiecare aşezare umană de pe coastă are o mică flotilă pentru pescuit. Bancuri numeroase de peşti, da¬torită întâlnirii celor doi curenţi: Kuro-Shivo şi Oya-Shivo.
Transporturile şi comunicaţiile: J. are o reţea de cale ferată extrem de dezvoltată, un imens trafic de persoane, practic fără întârzieri, şosele moderne,. Insulele Honshu şi Kyushu (în S) sunt legate printr-un tunel submarin (8 km). Intre Honshu şi Hokkaido (în N) se află cel mai lung tunel submarin din lume (55 km). Flotă comercială şi aeroporturi (Tokyo, Osaka, Sapporo) care au legături cu tot globul.
Oraşe: (porturi): Kobe; Yokohama, Nagoya, Kitakyushu, ¬Osaka.
Istoria: În mileniu IX populat de populaţii neolitice, venite din NE continentului asiatic. Sec. IX-III î. Hr. ceramică decorată, un¬elte de piatră şlefuită. Sec. III d. Hr. cultura orezului, a bronzului şi fierului; tumuli mari cu încăperi funerare, cu decoraţii murale inspirate din viaţa cotidiană; obiecte din ter= acotă (forme animaliere);-arhitectură religioasă (şintoistă). Sec. V d. Hr. se fondează Statul Yamato în ins. Honshu; sub influenţa civilizaţiei chineze, care se extinde asupra întregului arh. nipon. În sec. IV-VI, J. ocupă sudul Coreei. În sec. VI, se răspândeşte budismul şi devine religie de stat (594). În pe¬rioada Nara (710-794) Japonia devine monarhie absolută: se creează un aparat administrativ centralizat eficient. Capitala imperială la Kyoto (794). În perioada următoare se întăreşte autoritatea seniorilor locali - slăbeşte autoritatea centrală. În sec. XII se întăreşte puterea şogunală (comandantul militar); şeful clanului Minamoto, Yoritomo, devine şogun; începând de acum, de-a lungul a multe secole, împăratul are un rol sim¬bolic, ceremonial (religios) şi vor exista două centre de putere. Conflicte între marii feudali (daimyo); (sec. XV-XVÎ); apar negustorii şi misionarii portughezi, olandezi şi englezi. Până în 1854 Japonia este închisă străinilor, după care îşi deschide porturile comerţului internaţional, sub ameninţarea armelor nord-americane. În 1867, ultimul şogun, Yoshinobu, demi¬sionează şi împăratul Matsuhito se mută la Tokyo. Între 1868-1912 (epoca Meiji) sunt adoptate instituţiile europene (Constituţia, 1889) şi tehnica europeană care va ajuta J. să devină mare putere economică (pop. japonez având un adevărat cult al muncii). Expansiunea J. după războiul chino¬-japonez (1894-1895). J. cucereşte Formosa şi îşi impune pro¬tectoratul asupra Coreei. Războiul ruso-japonez (1905); în urma căruia J. se impune în Manciuria şi Coreea, pe care le anexează în 1910. Între 1912-1926 (perioada Taisho) în tim¬pul domniei lui Yoshihito, J. intră în primul război mondial de partea aliaţilor şi câştigă posesiunile Germaniei din Pacific. În 1926 urmează domnia lui Hirohito (epoca Showa). În 1931 J. ocupă Manciuria; în 1937-1938 ocupă NE Chinei. În 2939 conflict militar cu URSS în Mongolia Exterioară, unde J. este înfrântă şi în 1940 semnează tratatul tripartit cu Germania şi Italia (puterile Axei). În 1941-1942, J. ocupă cea mai mare parte din Asia de Sud-Est şi Pacific, intrând în război cu SUA, Marea Britanie şi în final cu URSS. În august 1945 Japonia capitulează în urma dezastrului atomic (forţele ame¬ricane lansează primele bombe atomice la 6 aug. asupra Hi¬roshimei şi la 9 aug. asupra oraşului Nagasaki). Până în 1951, când semnează tratatul de pace cu SUA şi Marea Bri¬tanie, separat, fără URSS, Japonia este sub regim de ocupaţie (trupe nord-americane). În 1952, primele alegeri parlamentare postbelice. Reluarea relaţiilor diplomatice cu URSS în 1956. (Tratatul de pace nu va fi semnat datorită disputei asupra in¬sulelor Kurile de S şi a Sahalinului de S, ocupate de trupele sovietice în 1945). 1960: J. semnează un tratat de alianţă mi¬litară cu SUA. În 19,78, tratatul de pace şi prietenie cu China. În 1955 câştigă alegerile Partidul Liberal Democrat, care până în 1995, continuă să formeze guvernul: sfârşitul perioadei este marcat de mari scandaluri de corupţie la nivel înalt, în lumea financiară şi politică. În urma alegerilor legislative vine la pu¬tere un guvern de coaliţie. Prima rotaţie guvernamentală în 40 de ani, deşi este o democraţie recunoscută. În 1989, după moartea împăratului Hirochito, îi succede fiul său, Akihito.
Statul: este monarhie constituţională, imperiu ereditar, cu regim parlamentar. Puterea legislativă este exercitată de Dietă (Camera Consilierilor şi Camera Reprezentanţilor); cea executivă de un cabinet numit de membrii partidului majoritar din Camera Reprezentanţilor. Multipartitism.
Alte subiecte postate de CONSTANTA VASILE
CUPLUL TANAR SI PARINTII
COMUNICAREA IN CASNICIE
INVIDIA - O EMOTIE PERICULOASA !
AGRESIVITATEA LA COPII
PSIHOZA MANIACO-DEPRESIVA
CUPLUL TANAR SI PARINTII
COMUNICAREA IN CASNICIE
INVIDIA - O EMOTIE PERICULOASA !
AGRESIVITATEA LA COPII
PSIHOZA MANIACO-DEPRESIVA
