Nu orice planta poata fi adaptata la cresterea in ghiveci, si din acestea numai cateva ar putea indeplini criterile nescrise ce definesc un “bonsai”. Majoritatea plantelor folosite intra in categoriile arborilor, arbustilor sau “tufelor”. In alegerea unui specimen pentru transformarea in bonsai, sunt importante cateva aspecte: trunchiul sa fie cat mai interesant si un bun aranjament al crengilor, culoarea atractiva, marime compacta, frunze mici si texturate, florile si fructele fiind accesori suplimentare optionale.
In aprecierea unui “bonsai” se tin cont de 3 aspecte principale, ce definesc de altfel si scopurile acestei arte.
Primul ar fi similaritatea cu natura, adica creatia ar trebui sa fie in concordanta cu legile dezvoltarii plantelor in mediul natural, conceptele abstracte si artificiale fiind desconsiderate.
Alt aspect este cel al frumusetii, lucru necesar oricarei forme de arta, cu toate ca poate fi interpretata diferit in functie de individ.
Cel de-al treilea aspect, si probabil unul dintre cele mai importante in aprecierea unui opere valoroase este maturitatea. Aceasta arta, fiind legata direct de filosofia zen, propavaduieste valori ca rabdarea si intelepciunea, virtuti ce trebuiesc la randul lor exprimate in operele de arta aferente, de unde importanta celui din urma aspect.
Cu toate ca pare oarecum simpla, aceasta arta implica numeroase cunostiinte in domeniul biologiei, dar mai presus rabdare si imaginatie. Cu toate ca sunt introdusi in ghiveci, bonsai sunt plante pentru exterior, majoritatea nefiind capabile sa supravietuiasca in medii inchise, numai daca sunt perfect controlate artificial, iar incepatorilor li se atentioneaza intotdeauna ca este posibil sa “ucida” plante in necunoasterea initiala. Arta bonsai-lor nu este un moft si nici nu pot fi tinuti numai pentru decor, trebuie ingrijiti, si aceasta trebuie facuta dupa anumite legi, suficient de complexe.
Acum 3 mii de ani, pietre puternic modelate sub forma de muntilor sacrii in aranjamentul unei gradini erau folosite in China cu rolul de gradini contemplative. La inceput imense, pe masura ce numarul acestor gradini private a scazut, la fel s-a intamplat si cu dimensiunile acestora. De asemenea de-a lungul timpului au aparut noi materiale pentru realizarea acestor pietre cum ar fi bronzul, terra-cotta sau portelan. La un anumit moment, asemenea peisaje au fost reduse la dimensiunile unui ghiveci putin adanc. In secolul II, secta contemplativa budista Dyana a introdus in China din India cunostinte cu privire la medicina Ayuvedic, ce surprinde faptul ca anumite plante medicinale si arbusti pot fi transportate in ghiveciuri. Aplicand aceste cunostiinte, nu dupa multa vreme, s-a observat ca anumite plante, dupa ce sunt pastrate timp de cativa ani in asemenea containere capata caracteristici miniaturiale. Cu noile concepte horticulturiste ale sectei Dyana si impreuna cu noi aderenti din randul posesorilor de asemnea gradini miniaturale contemplative s-a format o noua secta Chan. Acestia si-au dedicat scopul vietii in studiul acestor tehnici, plantand copaci in ghivece, fiind captati de magia miniaturizarii peisajelor reale. La inceput practicata numai pe plantele cu semnificatii simbolice si considerate magice, aceasta tehnica s-a dezvoltat in randul calugarilor budisti si daoisti ce avea mult timp la dispozitie pentru ingrijirea acestora, de obicei de rang inalt. In scurt timp, aceasta practica s-a transformat intr-o forma de arta.
Odata cu raspandirea budismului in Koreea si putin mai tarziu in Japonia, si arta bonsai-lor (fara a avea la aceea vreme aceasta denumire) sa raspandit in paralel, fiind asimilate asemenea multor alte invataturi in posesia Chinei la aceea vreme. In special in Japonia aceasta arta a inceput sa fie extrem de apreciata, ocupand un rol aparte in crearea a adevarate opere naturale - gradini. La aceea vreme, a introducerii acestei tehnici in Japonia, gradinile contemplative japoneze purtau denumirea de shima (in traducere insule) si reprezentau in miniatura peisaje cu mari si insule populate de vegetatie. Unele din aceste piesaje erau insa “uscate” constand numai in nisip si pietre, iar din imbinarea cu ideeile chinezesti a condus la bonseki (pietre in ghivechi), gradini uscate reduse la dimensiunile unei cutii. Datorita faptului ca Japonia are o mai mica diversivitate de peisaje, gradinile japoneze au devenit orientate spre vegetatie, loc unde tehnica miniaturizarii arborilor si-a gasit locul. In paralel cu aceasta, sectele budiste chen s-au impreunat cu venerarea naturii din religia traditionala nipona - shintoism, rezultand astfel o secta aparte a budismului - zen.
In jurul secolului XV, a aparut idee concetrarii peisajelor miniaturale intr-un singur arbore plantat intr-un ghiveci. Acest concept a cunoscut o enorma popularitate, ajungand ca toate persoanele incepand cu negustorii si terminand cu shogunii sa considere hachinoki (arbori in ghiveci) o comoditate pe care oricine si-o poate permite, iar acestea au inceput sa populeze casele tutor cetatenilor. Acest concept de reducere a universului intr-un spatiu restrans a dat nastere in acelasi timp altor catorva forme de arta foarte apreciate la ora actuala: in literatura haiku (un minimal poem format din 17 silabe) si ikebana (in traducere “flori dansand”, arta in care frumusetea naturala este concentrata asupra aranjamentului diferitelor plante mai mult decat asupra frumusetii plantelor in sine).
Asa cum s-a observat in randurile de mai sus, arta bonsai-lor a luat nastere cu multa vreme in urma, dar numai la mijlocul secolului XIX i se va atribui numele sub care este cunoscuta astazi de catre un grup de japonezi care au studiat cultura si filozofia chineza si s-au decis ca aceasta arta merita un nume mult mai apropiat de radacinile sale chinezesti - planta in ghiveci (bonsai) dupa pronuntia in japoneza a caractereler chinezesti pentru planta, respectiv ghiveci. Tot in aceasta perioada, au fost importate din China tehnicile de ingrijire si dezvoltare controlata a bonsai-lor, iar numai dupa un secol au inceput sa apara primele manuale publicate in masa, ajungand astfel sa fie una dintre cele mai populare arte din lume.
Alte subiecte postate de CONSTANTA VASILE
CUPLUL TANAR SI PARINTII
COMUNICAREA IN CASNICIE
INVIDIA - O EMOTIE PERICULOASA !
AGRESIVITATEA LA COPII
PSIHOZA MANIACO-DEPRESIVA
CUPLUL TANAR SI PARINTII
COMUNICAREA IN CASNICIE
INVIDIA - O EMOTIE PERICULOASA !
AGRESIVITATEA LA COPII
PSIHOZA MANIACO-DEPRESIVA
