Cuplul, de la magie la realitate

[Elena Cozma]

Nevoile umane sunt primare si de ordin superior. Nevoia fiziologica sexuala (asigura procreerea) face parte din prima categorie, alaturi de nevoia de hrana, apa, de caldura, de somn.
Exista doua zicale conform carora “cine se aseamana se aduna” si “contrariile se atrag”.
Este greu sa ramai rational cand ai atat de multa nevoie de atentie, mangaieri, cuvinte care sa te faca sa te simti din nou important pentru cineva si cand ai prilejul sa daruiesti din prea-plinul inimii. Hormonii o iau la trap… endorfinele sunt in crestere vertiginoasa, influentati de starea de fericire data de acest sentiment special – te simti adolescent, capabil de aproape orice sacrificiu pentru a-l face fericit pe celalalt.

Evident ca atractia creste, indragostirea iti da aripi sa visezi, sa creezi scenarii minunate alaturi de EL/EA.
Indragostirea este intr-adevar un moment magic care face ca libidoul sa creasca. Daca insa exista doar atractie sexuala in absenta suportului afectiv, atunci vorbim strict de o nevoie fiziologica.
Momentul inceputului este adesea invaluit in magie. Fiecare dintre parteneri vine in relatie cu sperante, cu credinta ca el/ea poate fi ACELA/ACEEA. Este magia lui AICI si ACUM, cand toate emotiile, gandurile sunt indreptate catre celalalt. Fiecare are o disponibilitate mare pentru a cuceri, se intrece pe sine insusi in a impresiona, a straluci la capacitate maxima. Simturile sunt in alerta maxima – ai sentimentul ca saruta asa cum iti place, ca miroase atat de apetisant, ca stie sa mangaie asa cum iti doreai, face si spune ce asteptai. Apare comunicarea non-verbala, empatia, chiar sincronicitati si telepatie, totul devine special. Avem tendinta sa atribuim celuilalt calitati pe care ni le dorim de fapt la el/ea. Vedem mai degraba calitatile decat defectele si din dorinta de a impresiona, facem cu mare usurinta si altruism lucruri pe care de obicei nu le faceam.
Softul este abia reinstalat, nevirusat, asa incat ne permite sa il folosim la capacitate/viteza maxima si totul pare firesc sa fie asa.
Ati remarcat cum se privesc in ochi doi indragostiti? Nimic in jurul lor nu mai conteaza. Totul este magnetism si magie, traire interioara si pasiune. Iti trebuie atat de putin sa te simti fericit, sa te infiori de placere – doar pentru ca i-ai auzit vocea, la ideea ca va veti reintalni in weekend (desi mai sunt 5 zile), ori ca ti-a trimis un mesaj de noapte-buna.
Dragostea pasionala se manifesta frecvent ca un foc care arde intens. Se spune ca acest foc dureaza de la cateva luni pana la aproximativ doi ani.
Deziluzia este cu atat mai mare cu cat consideram ca aceast ingredient picant este esential pentru trainicia relatiei. Aceasta perioada o putem compara cu o investitie: daca nu investesti, nu ai de unde cheltui si daca nu ai grija cum manageriezi, nu ai profit.
Desigur ca daca relatia trece la un alt nivel, apare relaxarea datorata sigurantei capatate, si nevoia de apartenenta fiind implinita, apar proiecte noi care necesita atentie, timp si cheltuiala suplimentara. Starea de indragostire se transforma in iubire, care este mai asezata si desi focurile de artificii se vad mai rar, este presarata cu alt tip de satisfactii specifice de convietuire in doi. Apar responsabilitati suplimentare – aranjatul in casa, facturi marite, cumparaturi mai dese, sarcini ce ne solicita si ne obosesc, iar daca nu suntem atenti si uitam sa ne focalizam pe aspectele pozitive ale relatiei, ne fac sa ne simtim nemultumiti si irascibili.
Dupa disparitia vrajii, ramanem noi insine, fata in fata cu realitatea.

Autor: Elena Cozma, psihoterapeut
Cabinet de Psihoterapie - Elena Cozma

---

Alte subiecte postate de Elena Cozma

Poate fi redus riscul aparitiei depresiei?