Probabil ca de multe ori te-ai intrebat cum o decizie, care ti se parea cea mai adecvata situatiei respective, a fost schimbata cu una total diferita de ceea ce iti propusesei, sub influenta unor argumente, care nu au nicio legatura cu logica, aduse de persoane din imediata apropiere. De exemplu, majoritatea parintilor raspunde imediat pozitiv, cand copilul apeleaza la lacrimi pentru a obtine jucaria pe care si-o doreste. Ei argumenteaza acest comportament prin "daca n-as avea posibilitatea nu i-as cumpara" sau "lasa, macar sa aiba el pentru ca eu nu am avut". Bineinteles ca prichindelul invata ca modalitate cea mai buna de a intra in posesia lucrului dorit este santajul emotional.
Acest comportament este intarit de fiecare data cand parintele raspunde favorabil solicitarilor insotite de lacrimi, de vorbe impachetate frumos si care au darul de a-l sensibiliza: “Tati, te iubesc mult, mult, mult, nu-i asa ca-mi iei si mie bicicleta aia rosie? Iti promit ca o sa fiu tot timpul cuminte!”. Si parintele pica din nou in plasa intinsa cu abilitate de scumpul lui odor.
Mai tarziu, cand copilul creste si devine adult, intalnim acelasi santaj emotional in relatiile pe care le initiaza cu cei din jur, cu prietenii, cu colegii de serviciu, cu sefii etc. Daca a functionat in copilarie, de ce n-ar fi folositor si mai departe.
Cati dintre noi nu sunt uimiti vazand cum avanseaza un coleg care nu are deloc abilitatile necesare pentru postul pe care-l ocupa. In mod sigur a invatat ca “vorba dulce mult aduce” si acum nu se mai opreste din a-i lingusi pe toti cei care pot contribui, intr-un fel sau altul, la bunastarea lui.
De cate ori, adolescent fiind, nu te-ai lasat convins nu de argumentele logice ale fetei de care erai indragostit, ci de lacrimile sau amenintarea ca nu va mai vorbi cu tine daca nu te supui cerintelor sale.
Situatiile in care intalnim santajul emotional sunt nenumarate, sotia il foloseste cu sotul (dar si inversul este valabil), copilul in relatia sa cu parintele, subalternul cu seful, cersetorul cu trecatorul emotionat de drama expusa cu darnicie (lipsa unui membru, varsta inaintata, mizeria de care se inconjoara etc). Se apeleaza la acesta forma de convingere mai ales atunci cand raporturile de forta sunt inegale, dar si cand interesul pentru a folosi argumente logice este scazut, pentru ca obiectivul va fi atins in mod sigur.
Cine sunt victimele santajistului? In general sunt cei care nu s-ar da in laturi sa foloseasca la randul lor aceasta forma de convingere. Aceasta afirmatie nu este deloc surprinzatoare pentru ca este bine cunoscut faptul ca acceptam mai usor comportamente/manifestari care ne sunt familiare si pe care le-am adopta si noi in situatii similare.
In literatura de specialitate, procesul de producere a unor reactii ca urmare a folosirii rasplatii sau pedepsei este intalnit sub numele de conditionare instrumentala. Orice comportament dezirabil sau indezirabil va fi intarit prin rasplata si va disparea daca va fi penalizat.
O persoana obisnuita sa obtina ceea ce doreste folosind santajul emotional va renunta la acest tip de abordare doar daca va disparea recompensa pentru comportamentul sau.
Articol realizat de Gabriela Diaconescu
..