Perceptiile, framantarile si emotiile fac parte din teritoriul noastru interior, pe care il putem pastra, pana la un punct, ferit de priviri indiscrete. Este usor de inteles de ce, de multe ori, luam atatea precautii pana sa actionam. Totusi, actiunea este ultimul dintre pasii de rezolvare a unei probleme. Doar prin actiune ne angajam personal si deplin, dezvaluindu-ne, astfel, dorintele si intentiile.
N-am chef de asta acum.
Oamenii nehotarati sunt adesea convinsi ca trebuie sa fie purtati de entuziasm si inspiratie, inainte de a trece la actiune. Ei cred ca trebuie sa aiba chef sa o faca, trebuie sa le vina firesc, de la sine. De aceea asteapta sa le vina “cheful”, insa de aici si mai multa asteptarea, indoieli si chiar abandon.
De multe ori, zilele cele mai productive si pline de satisfactii au fost cele care au inceput descurajator!
Am impresia ca o sa fie greu si neplacut.
"Cine vrea sa manance miezul trebuie sa sparga mai intai nuca." Daca avem tendinta de a renunta la actiune inainte de a incepe, de teama dificultatilor, sa nu uitam ca putine lucruri se obtin fara efort sau frustrare.
In categoria castigatorilor intra aceia care sunt gata sa ia in piept orice provocare, in timp ce invinsii sunt dezamagiti de la prima dificultate. Daca citim biografiile unor celebritati, vom vedea cate incercari grele au suportat inainte de a invinge, insa acestea au contribuit la dezvoltarea unor calitati necesare in obtinerea succesului.
Cele mai mari succese sunt cele pe care le obtinem asupra noastra insine.
Fiecare zi care trece, ne poate duce mai aproape sau mai departe de ceea ce ne dorim, atunci cand irosim propriul noastru timp si nu constientizam ca este o resursa atat de importanta. Tergiversare provoaca o accentuata stare de insatisfactie, amestecata cu sentimente de neputinta, ineficacitate si frustrare. Amanarea este, de multe ori, si primul pas spre renuntare si abandon.
Articol realizat de Valentina Andrei, psiholog
Cabinet de psihologie - Andrei Valentina
