IL ROG PE DUMNEZEU SA NU MI-O IA!

[Gabriela]

ATAT MI-A MAI RAMAS... COSMINA
Doamne, nu mi-o lua pe Cosmina… Doamne, lasa-mi copilul, te rog…
Poate ca eu sunt de vina pentru nenorocirea asta de boala, leucemia asta rea si tot ce a urmat, spune mama Cosminei privind in gol.
Acum un an, Cosmina era sanatoasa tun. Avea centura albastra la karate, facea sport de performanta. Acum nu poate merge nici la baie. Cand s-a imbolnavit, sansele ei de viata erau mici, asa mi-au spus medicii. Ca incearca sa o salveze, dar ca nu imi garanteaza nimic.

Inainte ca boala aceasta cumplita sa loveasca,Cosmina avea o familie, mergea la scoala, invata bine, facea sport, avea viata ei de copil, avea o casa, dar s-a intamplat ceva... De atunci ne avem doar una pe alta. E bine si asa, numai Dumnezeu sa mi-o lase pe Cosmina…

Aveam si noi o viata. Nu cine stie ce, viata obisnuita, cu munca multa, zi si noapte. Ne incropisem o mica afacere, duceam in alt judet cereale cultivate de noi si aduceam in schimb cartofi, pe care ii vindeam la piata. Aveam un ARO, primit mostenire de la tata, cu el am inceput. Incercam sa ne facem o casa.
Intr-o noapte s-a intamplat o nonorocire. O fata bolnava la cap dintr-un sat – avea schizofrenie, biata de ea – a fugit din casa, spre sosea. S-a aruncat drept in fata camionetei noastre. Fata a murit pe loc, cu creierii imprastiati pe asfalt. Sotul meu era in dreapta soferului, dormea. Cand s-a trezit brusc din somn si a vazut nenorocirea, a facut un soc.

Din acel moment nimic nu a mai fost normal in viata noastra. Am fost nevoita sa imi iau copilul si sa plec. A fost greu. Eu m-am angajat vanzatoare. Am inchiriat o camera in Mizil. Toata iarna am stat fara caldura, nu aveam nici gaze. Nu aveam decat niste haine mai groase. Apoi ne-am mutat la tara, la mama, in casa batraneasca, la Boldesti, Prahova. Tot ce am cladit o viata s-a prabusit in mai putin de un an.

Din cauza situatiei in care eram, in primavara, cam pe 20 aprilie 2009, cu acordul Cosminei am plecat in strainatate, femeie de serviciu la o familie. Vroiam sa strangem bani sa putem locui si noi ca oamenii. Nu mai suportam sa-mi vad copilul fara de nici unele. Trei saptamani am fost plecata. M-au anuntat ca i s-a facut rau la scoala, Cosmina a cazut din picioare si a fost dusa la spital.

Cand am ajuns la spital in Bucuresti nu am mai recunoscut-o. Nu i se mai vedeau dintii, atat de umflate ii erau gingiile. Am crezut ca o sa ma prabusesc si am sa mor pe loc. Am rezistat, Dumnezeu mi-a dat putere, ca sa ii fiu alaturi.

Pe 13 mai 2009, Cosmina Andreea Paun, in varsta de 14 ani, a fost internata in sectia de Oncopediatrie a Spitalului M.S. Curie din Bucuresti, cu diagnosticul de Leucemie Acuta Mieloblastica M1.
Pe 22 mai 2009 a inceput primul tratament citostatic. In urma primei etape de tratament a intrat in aplazie medulara cu neutropenie febrila severa, trombocitopenie severa. Au urmat transfuzii de sange repetate. La inceputul lunii septembrie a inceput a alta cura de citostatice, apoi transfuzii de sange. Urmeaza inca una, in octombrie 2009.

La momentul internarii, Cosmina era eleva in clasa a VIII-a la Liceul Teoretic din Mizil. Intre timp, Cosmina a implinit 15 ani, in spital. Cosmina a fost repartizata in clasa a IX-a la specializarea Matematica-Informatica de la Liceul Teoretic „Grigore Tocilescu” din Mizil, cu media de admitere 9.23.
Pe 1 iulie 2009, de ziua ei, Cosmina si-a dorit un tort, dar a ramas cu dorinta.
Din 13 mai si pana in septembrie 2009, Cosmina si mama ei au supravietuit in spital din banii stransi de colegii de la scoala.
CA SA TRAIASCA, COSMINA ARE NEVOIE DE UN TRANSPLANT IN VALOARE DE 150.000 EURO!
Mama ei, sfatuita de cativa prieteni, a aflat ca sunt sanse in strainatate. Diriginta Cosminei a scris unei clinici, in Italia. Au cerut 150.000 de euro pentru tratament si transplant.

In spital, Cosmina a facut si un abcces cerebral din cauza unei sinuzite maxilare cu osteoliza severa de baza de craniu si a fost operata. A facut candidoza si aspergiloza. Doar tratamentul recomandat de medic impotriva aspergilozei, cu medicamentul Fungizone, costa 300 de euro.

Tigarile fumate in weekend, banii cheltuiti cand iesiti la o bere, trusa de machiaj noua, la oferta. Asta o pot salva. De cate ori n-ati aruncat „maruntisul" pe un bilet la Loterie? Acum mergeti la cea mai apropiata banca si donati din putinul dvs. in contul Cosminei. E ca si cum ati cumpara biletul norocos la loterie. Loteria Vietii. Platiti putin... insa aveti sansa unui castig enorm - viata unui copil!

In anul 2009, in Romania se resping zeci de dosare si formulare E112 in fiecare luna de catre Ministerul Sanatatii pe motivul insuficientei fondurilor; nu avem resurse pentru a ne tine copii in viata si chiar putem spune ca banii nu aduc fericirea, dar pot omori oameni. Si inainte sa inchei, te rog sa te gandesti la un singur lucru : TU cat de departe ai fi in stare sa mergi daca ai afla ca minunea la care i-ai dat viata ar mai avea de trait 3 luni de zile?

Spuneti mai departe povestea ei, „rostogoliti-o" pe messenger, bloguri, site-uri, prietenilor, cunostiintelor! Intr-o zi Cosmina va va multumi.

http://www.paun-cosmina.eu/

Rugamintea este sa ne ajutati in incercarea de a strange fondurile necesare, daca se poate prin donatii in contul de mai jos sau prin a face cunoscut acest caz cat mai multor persoane/firme dornice sa ajute:

CONT: NEAGU STELUTA
RON: RO 97 RZBR 0000 0600 1005 2891
EURO: RO 57 RZBR 0000 0600 1205 5885
USD RO 71 RZBR 0000 0600 1205 9416
Raiffeisen Bank

Telefon Neagu Steluta: 0723 914 273 sau 0764 376 174
Incepand de duminica, 1 noiembrie, cei care vor sa doneze pentru Cosmina pot suna la numarul disponibil in reteaua RomTelecom: 0900 900 472 (tarif: 2 €, fara TVA)

---

Alte subiecte postate de Gabriela

Sunt atat de furioasa incat ...!
Nu stiu ce-mi place, de obicei au ales altii pentru mine!
Dreptul la propriile alegeri!
Agresivitate prin inducerea sentimentului de vinovatie
Nu sunt in stare...!