Volumul cuprinde atat poezie cat si proza scurta. Poezia reprezinta o permanenta incantatie si invocatie despre suflet, punand in centrul atentiei cititorului intrebarile existentiale legate de viata, moarte, universul urban, dragoste. Starea creatorului este o permanenta tensiune intre lumini si umbre, intre teama si implinire: ,,Am trecut prin praf si sange/ Cautand iubire/ Dracii au dansat cu mine/ Intunericul m-a cuprins/ Apoi a venit lumina,/[...]Acum astern vise pe hartie/ Intamplari cu sens, o mie.” (,,Destin”)
Autor: Ema Petrescu
ISBN 978-606-693-035-2
Nr. pagini: 103
Format (cm): 20x20
Anul aparitiei: 2015
Pret: 24 lei
Existenta insasi este vazuta ca o neincetata pendulare intre extreme ,,O succesiune de momente/ Care vin si pleca grabite,/ Bucurie si tristete,/ Extaz si durere,/ Nastere si moarte,/ Umbra si lumina[…] (,,Viata”)
Intre viata si moarte se intinde un arc intre intuneric si lumina: ,,Mai intai ne nastem,/Vedem lumina soarelui […] Si iata ca vine si moartea cu parasuta/ Ca o papusa stramba, hidoasa./ Oare ce vrea, unde ne duce? (,,Moartea”)
Universul liric include, firesc, peisajul urban, neiubit, rece, cenusiu: ,,Am iesit pe strada azi,/ Cladiri cenusii ma inconjoara,/ Oameni cu fete triste si straie ponosite,/ Praf si noroi pe trotuare,/ Gheata si durere in suflete,/ Cine ne salveaza? (,,Strada”)
,,Salvarea” sufletului omenesc sta in descoperirea sau redescoperirea spatiului natural: Soarele, Pamantul, marea, dealul, copacii, iarba ,,In fiecare zi iubesc,/ Astazi un om, un pom si-o floare de cais,/ Maine ridic ochii catre cer/ Si te iubesc petine soare, pe tine, cer./ Mai iubesc si gustul dulce al cireselor de mai […]. (,,Fericire”)
Iubirea omeneasca se implineste si ea in armonia naturii: ,,Luna se arata pe bolta instelata,/ Padurea amuteste/ Doar licurici sclipesc/ pe iarba-nmiresmata./ Ascunsi in intuneric, tacerea ne cuprinde/ Si-mbratisati in taina/ Stingem suferinte vechi, uitate,/ Cicatrici adanci, pe suflete lasate” (,,In amurg”)
Povestile, ,,Calatorie printre stele”, ,,Pe Pamant, intre iubire si suferinta”, ,,O vindecare miraculoasa”, se apropie, fara a se integra total, de proza de anticipatie. Nu cuprind nici situatii sau personaje fabuloase, ca basmele (sau povestile propriu-zise), nici avalansa de descoperiri, inventii, miracole tehnice care proiecteaza pamantul in univers, ca literatura de tip S.F. Accentul cade si aici pe trairea emotionala a eroilor in spatiul galactic si se concentreaza asupra pamantului, planeta a nelinistilor, a tensiunii, in care fiintele umane sunt polarizate intre Bine si Rau, intre disperare si speranta.
In viziunea scriitoarei, planetele din univers se impart in bune si rele, prielnice si devastatoare, prietenoase si ,,neprietenoase”. Un personaj- cheie, care imprumuta chipul profesorului Dan White, este de fapt un mesager din Galaxia Amador, venit pe pamant cu un scop inalt: ,,Am venit aici ca sa va ajut, sa va aduc informatii despre cum puteti sa evoluati si cum sa va faceti viata mai buna, mai implinita. Cand va rugati si cand visati ne accesati de fapt pe noi sa va ajutam sa gasiti solutii pentru problemele voastre”
Obiectul miraculos al alungarii raului este un cristal de ametist, el trece prin mana mai multor personaje care il folosesc pentru a abate raul si a aduce alinare. Cu acest cristal este vindecat un copil cu o tumoare la cap, pe care propriul tata, medic, initiat in tainele lumii astrale, nu o poate totusi vindeca. In legatura cu aceasta suferinta a copilului se strecoara informatia ca boala este o mostenire a unui conflict din viata unui stramos. Iata deci ca nimic nu este intamplator, orice rau nepedepsit prolifereaza si se reflecta in suferinta altora.
Cum ar trebui sa fie lumea ideala, sub lumina cristalului de ametist? Daca tot raul pleaca de la lipsa de iubire, oamenii vor trebui sa invete lectia iubirii, si ,,…pe masura ce o invatati, vietile voastre se schimba, veti ajunge sa materializati visele pe care le aveti, o casa confortabila, o relatie satisfacatoare, o munca de vocatie…” - spune solul galactic.