DESPRE ANXIETATE

[CONSTANTA VASILE]

A n x i e t a t e a - a fost definită de P. Janet ca teamă fără obiectiv, manifestată prin nelinişte psihomotorie, modificări vegetariene şi disfuncţii comportamentale. Însăşi definiţia sugerează caracterul bazal al tulburării, fără obiect, semnificând fără obiect precizat, altfel spus t o a t e o b i e c t e l e, adică r e a l i t a t e a. Anxietatea are caracter de potenţialitate, deformând trăirea prezentată în raport cu viitorul presimţit ca ostil şi predeterminat ca atare.
Anxietatea patologică este distinctă faţă de neliniştea sau teama obişnuită, resimţită de orice subiect în faţa unei situaţii noi sau cu un grad de dificultate sporit, al cărui răsunet asupra activităţii este pozitiv (concentrare, mobilizare a forţelor).
Anxietatea prezintă următoarele caracteristici:
- este nemotivată;
- se referă la un pericol iminent şi nedeterminat, faţă de care apare o atitudine de aşteptare (stare de alertă);
- este însoţită de convingerea neputinţei şi dezorganizării în faţa pericolului;
- asocierea unei simptomatologii vegetative generatoare de disconfort somatic care declanşază astfel un cerc vicios prin care anxietatea se autoîntreţine.
Anxietatea se întâlnesşte în următoarele circumstanţe patologice: în reacţii de intensitate nevrotică şi psihotică, în neurastenii, în alte nevroze, în stării depresive, în psihoze, în sindromul de abstinenţă la toxicomani, în debutul psihozelor presenile şi demenţelor.
1. Anxietatea nevrotică – toate stările nevrotice au ca element comun prezenţa anxietăţii, care ocupă de obicei un loc important în tabloul simptomatologic. După unii autori ea îşi găseşte originea în coplilăria timpurie.
2. Anxietatea psihotică – apare fie ca însoţitor al depresiei sau independenţă de aceasta ca în schizofrenie şi psihozele organice. Ea determină perturbări vegetative majore, ale instinctului alimentar şi ritmului hipnic.
3. Raptusul anxios – poate apare în reacţii acute de şoc sau psihozei ca o izbucnire impulsivă, manifestată printr-o bruscă şi intesă accentuare a stării anxioase, bolnavul putând face tentative suicidare sau mai rar acte heteroagresive.
4. Echivalente soamtice ale anxietăţii – recunoşterea acestor semne facilitează evidenţierea anxietăţii, mai ales când participarea bolnavului dintr-un motiv sau altul, este redusă. Aceste semne sunt legate de excitarea sistemului nervos simpatic: paloarea feţei, mimică tensionată, midriază, uscăciunea gurii, valuri de transpiraţie, tremur fin al extremităţilor, tahicardie, extrasistole, jenă precordială, anorexie, crampe abdominale, diaree, tahipnee, senzaţie de constricţie toracică, micţiuni imperioase şi frecvente, insomie de adormire, creşteri tensionale, hiperglicemie şi hiperlipemie.

---

Alte subiecte postate de CONSTANTA VASILE

BARFA SAU SOCIALIZARE ?
ELIBERARE PERSONALA
ATUNCI CAND TE SIMTI NEGLIJATA
AGRESIVITATEA VERBALA
DESPRE FOBIE

[raluca79]

Anxietatea sociala reduce increderea in sine, prin perturbarea activitatilor pe care altii le realizeaza usor sau au fost realizate fara efort. Increderea in sine vine din succesul actiunilor personale (si se construieste prin realizarea cu succes a unor actiuni). A face fata unor lucruri care inainte erau dificile pentru d-voastra va poate intari increderea in propria persoana. Gandul ca sunteti incapabil (a) sau ciudat(a), ca ceilalti va vor evalua negativ, va va submina, insa, increderea.
Nimeni nu va poate oferi increderea in propria persoana, pentru ca ea vine din propriul succes.
Cand incepi sa eviti situatiile sociale si sa nu mai ai incredere ca poti sa ai control asupra ta se creeaza un cerc vicios care va mentin si accentueaza problemele.
Asa cum am mentionat deja, ingrijorarea fata de reactiile celorlalti este o parte centrala a fobiei sociale. Ea influenteaza reactiile tale fata de problema: evitarea, frica de frica, lipsa increderii mentin anxietatea. Cand realizati anumite lucruri in fata altora: vorbiti la telefon, aveti o conversatie, vorbiti la o intrunire considerati ca ceilalti va evalueaza si va critica.. Daca credeti ca ceilalti va vor judeca aspru sau va vor respinge daca vor descoperi cum sunteti in realitate, creste riscul sa deveniti nervos (nervoasa). Creste riscul sa apara acele simptome care sunt observabile. Tentatia de a evita expunerea apare atunci ca naturala, dar ea reduce increderea ca veti putea rezolva problema. Astfel va veti ingrijora si mai mult data viitoare, si asa mai departe.

[prichindelisor]

ANXIETATEA – se refera la starile de neliniste,ingrijorare, presimairi ale unor evenimente neplacute, la stari de insecuritate, iritabilitate, temeri anticipate;

0 – subiectul nu este mai mult sau mai putin nelinistit sau iritabil decat de obicei;
1 – subiectul nu-si da seama daca este mai anxios sau mai iritabil decat de obicei;
2 – subiectul exprima clar o stare de anxietate sau iritabilitate pe care o gaseste dificil de controlat, dar care nu influenteaza munca si activitatea acestuia (ingrijorari si nelinisti datorate unor cauze minore)
3 – anxietatea este dificil de controlat, supararile sunt de fapt prejudicii sau nedreptati majore ce pot antrena probleme viitoare; anxietatea influenteaza ocazional viata si munca subiectului.
4 - sentimentul de teama este prezent atat de des incat se poate spune ca face parte din viata zilnica a subiectului.

TENSIUNEA – se refera la incapacitatea de relaxare, nervozitate, tremur, fatigabilitate,
agitatie, senzatie de tensiune corporala, plans facil, raspuns brusc, repezit. Se refera atat la tensiunea emotionala, dar si la incordare musculara.
0 – subiectul nu este mai mult sau mai putin tensionat ca de obicei;
1 - subiectul indica o stare de tensiune intrucatva mai mare decat de obicei;
2 – subiectul exprima clar incapacitatea de relaxare, agitatie si neliniste interioara, dificil de controlat, dar care totusi nu influenteaza viata sa zilnica.
3 – tensiunea si nelinistea fac parte din viata si munca zilnica a subiectului.

FOBIILE – se refera la tipul de anxietate care apare atunci cand subiectul se gaseste in situatii sau conditii speciale (camere mari sau mici, spatii inchise sau deschise, calatorie cu autobuzul/avionul etc.)
Subiectul evita aceste situatii. Important pentru evaluare este daca episodul prezent de fobie a fost mai intens decat in mod obisnuit.
0 – deloc
1 – usor
2 – sever
3 – foarte frecvent.
0 – fobia nu este prezenta;
1 – subiectul nu prezinta o teama in mod special;
2 – subiectul a avut o experienta fobica dar a reusit sa o invinga;
3 – a fost dificil pentru pacient sa lupte cu aceasta fobie, care s-a extins influentandu-i viata si munca zilnica;
4 – fobia face parte clar din viata si munca zilnica a subiectului.

INSOMNIA – itemul se refera la perturbarea somnului: dificultati de adormire, somn superficial, nesatisfacator, cu oboseala la trezire, somn intrerupt, vise sau cosmaruri. Evaluarea se bazeaza pe cele 3 nopti precedente ( sau chiar saptamana precedenta).
0 – somn cu durata si profunzime obisnuite;
1 – durata somnului mai scurta ( dificultati de adormire) dar fara afectarea profunzimii somnului;
2 – durata somnului este redusa, somnul este superficial, intregul somn este intrucatva perturbat;
3 – durata si profunzimea somnului prezinta modificari, somnul fiind intrerupt ( cateva ore pe noapte)
4 – subiectul apreciaza greu durata si profunzimea somnului, nu are un somn real, ci doar perioade scurte de somn.

DIFICULTATI IN CONCENRTRARE SI MEMORIE – se refera la dificutati in concentrarea atentiei, in luarea deciziilor asupra problemelor zilnice precum si la dificultatile de memorare.
0 – subiectul nu are dificultati de concentrare sau de memorare mai mult sau mai putin decat de obicei;
1 – subiectul nu este sigur de dificultatile de concentrare / memorare;
2 – chiar cu un efort mare, subiectul nu se poate concentra asupra activitatii sale zilnice;
3 – subiectul are dificultati mari in concentrare, memorare sau luarea deciziilor (dificultati in citirea unui ziar, urmarirea unui program TV pana la sfarsit);
4 – subiectul are dificultati de concentrare sau memorare prezente in momentul interviului si/sau intarzieri in luarea deciziilor.

DISPOZITIA DEPRESIVA – se refera la comunicarea verbala / non-verbala a tristetii, depresiei, disperarii, lipsei de ajutor, pierderii interesului, lipsei de placere pentru distractii.
0 – dispozitie normala;
1 – subiectul pqare putin mai deprimat sau trist, vag mai depresiv ca de obicei;
2 – subiectul este concentrat asupra unor experiente neplacute si se simte neajutorat;
3 – subiectul arata in mod clar , verbal ( ideatie cu continut negativ) sau nonverbal ( expresie faciala, postura, voce, plans pasiv) semnele unei depresii;
4 – subiectul nu se poate distrage de la problemele sale nici in timpul interviului ( atitudine deprimata).

SIMPTOME SOMATICE (MUSCULARE) – se refera la simptome cum ar fi:
- senzatii de jena si dureri musculare (localizate in special la nivelul musculaturii gatului, spatelui, maxilarului);
- rigiditate musculara;
- ticuri;
- mioclonii (contracturi ale unor grupe mici de muschi);
- slabiciune musculara (scaderea fortei musculare).
0 - subiectul nu prezinta simptome musculare mai mult sau mai putin decat de obicei;
1 – subiectul indica jena musculara ( disconfort si durere);
2 – subiectul acuza dureri musculare;
3 – durerile musculare se intind si influenteaza activitatea cotidiana a subiectului;
4 – durerile musculare sunt prezente mai tot timpul, intervenind clar in viata si munca subiectului.

SIMPTOME SOMATICE (SENZORIALE) – se refera la urmatoarele simptome:
- tinitus (tiuituri in urechi);
- incetosarea vederii;
- valuri de caldura / frig;
- intepaturi.
0 – aceste simptome nu sunt prezente;
1 – subiectul acuza presiune sau intepaturi ( urechi, ochi, piele) mai mult ca de obicei;
2 – subiectul prezinta tinnitus, tulburari de vedere, mancarimi ale pielii, parestezii;
3 – aceste senzatii influenteaza activitatea zilnica a subiectului;
4 – aceste senzatii sunt prezente mai tot timpul, intervenind clar in viata si munca subiectului.

SIMPTOME CARDIO-VASCULARE – se refera la urmatoarele simptome:
- tahicardie;
- palpitatii;
- durere in piept;
- senzatie de lipsa de putere;
- senzatie de lesin;
- pulsatii ale vaselor;

0 – simptomele nu sunt prezente;
1 – subiectul se indoieste de prezenta lor;
2 – simptomele sunt prezente dar subiectul le poate controla;
3 – subiectul are dificultati in controlul lor, acestea extinzandu-se si influentand activitatea zilnica a acestuia;
4 – aceste simptome sunt prezente mai tot timpul intervenind clar in viata si munca zilnica a subiectului.

SIMPTOME RESPIRATORII – se refera la urmatoarele simptome:
- constrictie/presiune toracica;
- senzatii de sufocare;
- dismnee;
- suspine, oftat.
0 – simptomele nu sunt prezente;
1 – subiectul se indoieste de prezenta lor;
2 – simptomele sunt prezente dar subiectul le poate controla;
3 – subiectul are dificultati in a controla aceste simptome, care ii influenteaza activitatea zilnica;
4 – aceste simptome sunt prezente mai tot timpul influentand viata si activitatea subiectului.

SIMPTOME GASTRO-INTESTINALE - se refera la urmatoarele simptome:
- dificultati in inghitire;
- dureri abdominale;
- senzatii de arsura;
- pierdere in greutate;
- constipatie / diaree;
- borborism (zgomote intestinale).
0 – simptomele nu sunt prezente;
1 – subiectul nu stie daca aceste sunt diferite de cele normale sau nu;
2 – una sau mai multe din acestea sunt prezente dar subiectul le poate controla;
3 – subiectul are dificultati in controlul simptomelor, acestea influentand activitatea zilnica a subiectului;
4 – simptomele sunt prezente mai tot timpul, influentand viata si munca subiectului.

SIMPTOME GENITO-URINARE – itemii acopera simptomele nonorganice:
- mictiuni frecvente;
- tulburari ale menstrei ( amenoree, menoralgie);
- frigiditate;
- ejaculare precoce;
- absenta libidoului si impotenta.
0 – simptomele nu sunt prezente;
1 – subiectul nu poate sa spuna daca acestea sunt mai frecvente/intense ca de obicei;
2 – unul sau mai multe simptome sunt prezente, dar subiectul le poate controla;
3 – acuzele ating un nivel care influenteaza activitatea zilnica a subiectului;
4 – simptomele sunt prezente mai tot timpul, intervenind in viata si munca subiectului.

SIMPTOME VEGETATIVE – se refera la urmatoarele simptome:
- gura uscata;
- imbujorare / paloare;
- transpiratie;
- cefalee;
- piloerectie (zbarlirea parului).
0 – simptomele nu sunt prezente;
1 – simptomele nu se difera de cele normale;
2 – unul sau mai multe simptome sunt prezente dar subiectul le poate controla;
3 – simptomele ating un nivel care influenteaza activitatea zilnica a subiectului;
4 – simptomele sunt prezente mai tot timpul, intervenind clar in viata si munca subiectului.

COMPORTAMENTUL IN TIMPUL INTERVIULUI – pe durata interviului subiectul poate fi:
- tensionat;
- nervos;
- agitat;
- obosit;
- cu tremuraturi la nivelul mainilor;
- cu respiratie rapida;
- oftat, suspine;
- paloare;
- senzatie de nod in gat;
- sentimente ipohondriace ( preocupare de starea lui de sanatate, plangeri frecvente si cereri de ajutor)
0 – subiectul nu exprima anxietate si nici preocupare deosebita pentru persoana sa;
1 – nu se diferentiaza o anxietate mai mare decat de obicei;
2 – subiectul este moderat anxios, ingrijorat de starea sanatatii sale;
3 – subiectul este clar anxios, convins de suferinta fizica ce-i explica simptomele;
4 – subiectul este coplesit de anxietate (tremur, joc de degete, transpiratie, ticuri, clipiri, tresariri) si este foarte preocupat de boala sa.

SCORURI:
6 – 14 → anxietate usoara;
15 – 28 → anxietate moderata;
29 – 42 → anxietate severa;
43 – 56 → anxietate foarte severa.