Ce rol are Anxietatea in viata noastra

[CONSTANTA VASILE]

Omul de rand din societatea noastra este prea putin constient de importanta anxiaetatii si de rolul major jucat de aceasta in viata sa.
Ea poate fi un factor determinant in viata cotidiana fara a sti lucrul acesta. Gradul de constientizare a acestui efect nu indica nicidecum vigoarea si importanta ei. Unii nevrotici sunt pe deplin constienti ca sunt haituiti de anxietate.
Manifestarile acesteia variaza extrem de mult, poate sa apara ca anxietatea difuza, sau dimpotriva, poate fi asociata unor situatii sau activitati bine definite: sub forma unor atacuri (in cazul unor convorbiri importante cu o persona influenta), sau teama de a innebuni. Altii sesizeaza ca au o anxietate pe moment, cunoscand sau nu conditiile care le provaca, dar fara a-i atribui vreo importanta.

In sfarsit exista persoane nevrotice constiente doar de faptul ca au stari depresive, stari de imperfectiune, tulburari ale vietii sexuale si altele de felul acesta, dar care nu sunt deloc constiente ca au, sau au avut vreodata stari de anxietate. De obicei primele declaratii in cabinetul terapeutului sunt inexacte.
Terapia acestor persoane duce la descoperirea, in pofida aparentelor, a unei anxietati la fel de intense, daca nu cumva mai intense. Un anxios ar da orice spre a scapa de anxietatea sa, spre a evita senzatia aceasta.
Anxietatea intensa este unul dintre cele mai chinuitoare afecte pe care le putem trai. Anumite elemente ale afectului sunt insuportabile pentru individ. Unul dintre acestea este senzatia de neputinta.
In fata unui pericol, anxiosul se simte disperat, ceea ce este insuportabil pentru o astfel de persoana, pentru care puterea, superioritatea, ideea de a fi stapan pe situatie reprezinta un ideal prevalent. Aceasta reactie el o resimte ca pe o demonstratie de slabiciune sau lasitate.
Un alt element al anxietatii este aparenta ei irationalitate. Este de neindurat pentru ca, ei care s-au antrenat pentru a exercita asupra lor un strict control intelectual, se simt in pericolul de a fi inghititi de forte irationale contrastante.
Ultimul element al anxietatii este avertismentul ca ceva nu functioneaza bine.
Cu cat persoana este mai disperata, cu atat mai mult ea se simte prinsa in plasa incalcita a fricii sale si a mecanismului de aparare, si cu atat mai mult se agata de iluzia ca are dreptate si ca este perfecta in toate, respingand instinctiv orice insinuare ca ceva este in neregula cu sine si ca e nevoie de o schimbare.
A te teme de privirea celorlalti, a te simti inferior si a evita situatiile care intimideaza sunt trairi care-si au originea tot in conceptiile perfectioniste asupra existentei. Fobiile sociale stanjenesc viata a milioane de indivizi care traiesc cu spaima de a se trezi expusi privirii celorlalti, isi programeaza existenta in asa fel incat sa evite o asemenea eventualitate si sfarsesc foarte frecvent prin a ramane izolati si in depresie.
Persoanele avand acest tip de anxietate se tem tot atat de mult de parerea negativa a celorlalti, cat si de criticile pe care acestia le pot exprima cu voce tare. Ele au foarte adesea un sentiment de inferioritate si de umilinta. Izolarea corelationala care rezulta din disperarea lor, ii demoralizeaza si poate impinge spre extremitati ca alcoolul, drogul, sinuciderea.

Autor: Constanta Vasile, psiholog

---

Alte subiecte postate de CONSTANTA VASILE

Efectele violentei din televiziune
Intre intim si secret in cuplu
De ce tipa oamenii
Legatura dintre factorii psiho-emotionali si inima
Rolul Agresivitatii Pasive in Depresie

[CONSTANTA VASILE]

A n x i e t a t e a - a fost definita de P. Janet ca teama fara obiectiv, manifestata prin neliniste psihomotorie, modificari vegetariene si disfunctii comportamentale. Insasi definitia sugereaza caracterul bazal al tulburarii, fara obiect, semnificand fara obiect precizat, altfel spus toate obiectele, adica realitatea. Anxietatea are caracter de potentialitate, deformand trairea prezentata in raport cu viitorul presimtit ca ostil si predeterminat ca atare.
In reactia la stres un rol vital il au procesele psihice ce include evaluarea si interpretarea personala. Aceasta reactie apare sub forma de lupta pentru control si stapanire a situatiei lor, mai ales cand ele sunt difuze, neclare pentru individ. Endler elaboreaza un model interactional al anxietatii, conform caruia individul are “predispozitie” de a reactiona la stres cu anxietate crescuta (Golu Mihai, 1993).

Nevroza anxioasa
In conceptia lui Freud “nevroza anxioasa” este definita in felul urmator : “Combinatie variata de manifestari fizice si mintale de anxietate neprovocate de un pericol real si survenind sau prin accese, sau sub forma unei stari permanente. Anxietatea este de obicei difuza si poate deveni panica”.
Aparitia comportamentului anxiogen de tip nevrotic nu are deloc de-a face cu gradul de constiinta sau de rationalitate, si implica urmatorii doi factori.
In primul rand, conditiile de viata din orice societate genereaza unele temeri. Acestea pot fi cauzate
• de pericolele exterioare (catastrofe naturale, dusmani)
• de formele de relatii sociale (ostilitatea reprimata, nedreptatea, dependente fortate, frustrare)
• de conditiile culturale (frica de demoni, frica de violare a tabuurilor).

Fobia sociala
Gillian Butler (1989) arata ca fobia reprezinta o teama exagerata si persistenta de un obiect sau de o situatie care de regula sunt nepericuloase.
In cazul fobiilor sociale vedem dezvoltandu-se o “frica persistenta, irationala si o dorinta retinuta de la a evita situatii in care subiectul poate fi observat atent de altcineva” (W.Kuber, Psihoterapiile, 1997). Subiectul se teme de lucruri cu ar fi evaluarile negative, critica sau teama de a fi respins. Fobiile sociale se pot contra pe unele aspecte concrete cum ar fi teama de a vorbi, in public, de manca in public. In aceste cazuri evitarea situatiei anxiogene este mai dificil de realizat decat in cazul altor fobii.