Anxietatea ca factor provocator de inhibitie

[CONSTANTA VASILE]

Cum poate fi anxietatea poate fi un factor provocator de inhibitie si ce influenta are asupra activitatii oamenilor, vom vedea in cele ce urmeaza.
Inhibitia consta in neputinta de a face, de a simti sau de a gandi anumite lucruri, iar functia ei este aceea de a evita anxietatea care ar aparea in cazul in care persoana ar incerca sa faca, sa se simta sau sa gandeasca acele lucruri. Anxietatea nefiind constienta nu poate fi vorba de un efort constient. In forma lor spectaculoasa inhibitiile au loc in blocajele functionale caracteristice isteriei: orbiri, mutenii, paralizii ale membrelor; in sfera sexuala, inhibitiile sexuale le reprezinta frigiditatea si impotenta; in sfera mentalului – inhibitii de concentrare de formare sau de exprimare a opiniilor, de contactare a oamenilor.
Preconditiile necesare constientizarii inhibitiilor.
1) Este bine, in primul rand, sa fim constienti de dorinta de a face ceva ca sa fim constienti de neputinta de a se trece la fapta. De exemplu, trebuie sa nutrim unele ambitii mai inainte de a se intelege ca ne izbim in acesta directie de inhibitii.
Timiditatea in a-si exprima observatiile critice (inhibatie minora)-> impiedicarea organizarii ideilor, amanarea prezentariilor (inhibatie mai puternica) -> inhibatia nu permite aparitia nici unei idei critice, acceptarea orbeste a tot ce s-a spus si chiar de a admira cele spuse (constiinta inhibitiei lipseste cu desavarsire).
2) Un al doilea factor care poate sa impiedice constientizarea se face atunci cand inhibitia are o functie atat de importanta in viata individului incat aceasta prefera sa insiste asupra faptului ca este vorba de de o situatie imuabila. Individul se considera apt de a face unei competitii si aceasta il ajuta, pe cand daca i s-ar face cunostinta ca e inhibat, el ar fi expus unei anxietati ingrozitoare.
3) E imposibil sa devii constient de inhibitiile personale in cazul in care acestea coincid cu formele de inhibare socialmente aprobate ori daca ele se incadreaza in ideologiile existente.
Inhibitia oricarei revindecari se raporteaza usor la dogma ca modestia este o virtute, o inhibitie privind gandirea critica la adresa dogmelor dominante in politica, religie sau in orice alt domeniu poate sa ne scape atentiei si putem fi pe deplin incostienti de existenta unei anxietati privind faptul de a ne expune pedepsei, criticii sau ostracizarii.
Proiectia : consta in atribuirea propriilor caracteristici ale sinelui altor oameni.
Regresia si fixatia - in perioadele de stres acut, o persoana poate, in mod incostient, sa caute sa se intoarca intr-un stadiu de dezvoltare anterior, cu scopul de a scapa de anxietatea existenta. El poate incepe sa se poarte in moduri care caracterizeaza perioada in care avea mai putina raspundere si mai multa dependenta protectiva.
Fixatia asupra unui aspect de personalitate reuseste sa elimine anxietatea care se pare ca acompaniaza orice dezvoltare a personalitatii. Se caracterizeaza prin caracteristicile imature la o persoana matura cronologic.
Somatizarea – reactiile emotionale se reflecta in simptome fizice. Reactiile emotionale la situatii puternic semnificante sa reuseasca evitarea campului constient printr-o conversie somatica. Pacientul se agata cu disperare de simptome oricat de dureros sau incapacitant ar fi fost.
Contrareactia – un impuls inacceptabil este exprimat in interesul evitarii pedepsei sau amenintarii pedepsei. De exemplu, sunt comportamente care preseaza individul dinauntru lui, reflectand tendinta de a cuceri anxietatea, prin provocarea ei. Individului ii este, cumva, mai frica de a-i fi frica decat ii este de stimulul care i-o provoaca. (E. E. Levit, 1975).
Compulsivitatea – constientizarea anxietatii, a stresului, a fricii, este evitata printr-un comportament care, in mod sigur, este asociat cu o aprobare puternica, cu o recompensa pozitiva. Cunoscut si sub numele de “sindrom de anticompetenta copilareasca”, el actioneaza foarte frecvent in forme benigne, conducand la formele benigne, conducand la formarea unor caracteristici utile si adaptive ale personalitatii adultului.
Acei oameni mai mult predispusi sau expusi la anxietate, la stres, dezvolta astfel de comportamente compulsive. Ele pot varia, de la reactii fobice la insecte sau praf la tensiuni generate de dezordine in casa sau pe masa de lucru; de la nevoia punctualitate exagerarta la comportamente bizare, cum ar fi spalarea pe maini de mai multe ori pe zi, etc. “Este cel mai bun mecanism de aparare, care aduce mari servicii nu numai celui cel practica, ci si comunitatii in care traieste. Conditia care se cere este sa fie folosit in limite rezonabile, iar pericolul care apare este de a-l transforma pe ce-l care-l foloseste intr-un “om mecanic” atunci cand nu este in apele lui, cand este anxios, frustrat sau prea stresat”. (Irina Scorban, rev. Psihologia, B, 1997).
Anxietatea conectata cu aceste atitudini exercita influente asupra activitatilor ca atare:
In primul rand, a intreprinde o activitate pe care o simtim anxioasa produce o senzatie de tensiune, oboseala sau istovire. Multe dificultati atribuite, de obicei, suprasolicitarii, sunt in realitate cauzate nu de munca insasi, ci de anxietatea referitoare la relatiile cu colegii.
In al doilea rand, anxietatea raportata la activitati va aduce la o inrautatire a acelei activitati. Daca exista, de exemplu, o anxietate legata de darea ordinelor, atunci acestea vor fi date de parca s-ar prezenta scuze, asadar ineficient.
In al treilea rand, anxietatea raportatala activitate, va strica placerea care, de altfel, ar fi savurata. Lucrul acesta nu e adevarat in ceea ce priveste anxietatile minore; dimpotriva ele pot sa produca un exces de zel. O anxietate puternica referitoare la relatiile sexuale va face ca acestea sa fie total neimbucuratoare.
Asadar, un individ poate fi mai anxios decat crede el ca este. Anxietatea se poate ascunde in spatele unor senzatii de indispozitie, cum sunt durerile cardiace si oboseala; ea se poate disimula in stari de teama care par a fi rationale si justificate. Ea poate sa ia forma acelei forte care ne impinge la betie sau ne face sane cufundam in tot felul de distractii. Adesea o vom gasi la originea neputintei de a ne bucura de anumite lucruri si intodeauna o vom descoperi ca factor provocator de inhibitii.

Autor: Constanta Vasile, psiholog

...

---

Alte subiecte postate de CONSTANTA VASILE

Minciuna si mecanismele acesteia
De ce mint copiii?
Adevar versus minciuna in relatia de cuplu
Infidelitatea - mit si realitate
Anxietatea ca stare si ca trasatura de personalitate