Uneori adolescentii sunt mai retrasi, absorbiti de propria lor persoana, iar alteori doresc sa fie implicati in activitati sociale, de a iesi in fata, de a fi recunoscuti si de a interactiona cu un numar mai mare indivizi. Ca parintii, ar fi bine sa ii incurajam sa ne prezinte prietenii, avand astfel posibilitatea sa ii cunoastem si sa-i asiguram cat pot apela cu incredere daca se confrunta cu o problema pentru care nu au rezolvare. Totusi, nu trebuie sa ignoram ca la aceasta varsta au nevoie de a discuta si cu altii, chiar de apartenenta la un grup.
La fel de important pentru adolescenti este sa le tratam cu seriozitate grijile, evitand sa radem de ei sau sa le spunem ca sunt prea mici ca sa se ingrijoreze. Daca le aratam ca intelegem prin ce trec, evitam o blocare a comunicarii (legaturii). Ei pot fi incurajati sa-si pastreze originalitatea, explicandu-le ca nu tot ceea ce este la moda e si general valabil, si ca fiecare talent trebuie intretinut, pentru ca asta le ofera un plus de valoare.
De fiecare data cand le spunem ca ii apreciem pentru lucrurile pozitive pe care le fac, de fapt ii incurajam sa aiba incredere in fortele proprii.
In aceasta etapa, tinerii sunt tentati sa testeze limitele si incearca sa modifice echilibrul de putere si autoritate in propria directie, uneori recurgand la actiuni ce ii pot pune in pericol.
Putem avea grija ca ei sa aiba acces la informatii clare si realiste despre droguri, alcool, relatii si sex, fara a ignora ca s-ar putea sa cunoasca deja aceste lucruri. Totusi, nu strica sa le amintim ca o persoana care a consumat alcool se expune mai mult riscurilor decat ceilalti. O fata care se afla sub influenta alcoolului are sanse mai mari sa faca alegeri stupide sau sa se duca cu persoane necunoscute.
Cat despre droguri, este bine ca ei sa stie ca niciodata nu vor avea siguranta ca efectul de moment nu se va transforma intr-o dependenta ce le va afecta toata viata. Nu putem trece cu vederea si sa spunem ca inca sunt copii. Totusi, nu prin critica se obtine modelarea dorita, dimpotriva ea conduce la intarirea comportamentului negativ, actionand ca o rasplata prin atentia acordata. Este prefarabil sa fie abordati cu iubirea si compasiune, pentru a pastra in continuare comunicarea cu ei.
Un adolescentul va ajusta pozitiv relatia cu parintii daca primeste calitate si nu cantitate, atunci cand petrece timpul cu acestia. Responsabilizarea, prin alocarea unor sarcini casnice, si atragerea in luarea deciziilor cu privire la familie vor fi semnale ca nu mai sunt tratati precum copiii si vor raspunde prin comportamente pe masura.
Nu sunt de neglijat nici “simptomele” pe care le manifesta unii tinerii si care pot sa insemne ca au nevoie de ajutor specializat, de exemplu: izolarea de familie si prieteni, schimbari bruste in performantele scolare, absenteism scolar, modificari drastice in starea de spirit sau comportament, lipsa de interes sau hobbyuri sociale.
Atunci cand apar momentele de criza este important sa stiti ca puteti cere si ajutor specializat, asta nu va face din dumneavoastra o persoana mai slaba. Din contra, astfel se poat reduce “pagubele” cauzate de intarzierea abordarii problemei.
Esentiala este insa pastrarea comunicarii cu adolescentul precum si asigurarea mediului in care sa se simta in siguranta, astfel incat sa impartaseasca despre lucrurile care il preocupa.
Articol realizat de Liliana Puchea, psiholog
Cabinet individual de psihologie - Puchea Liliana
Alte articole scrise de Liliana Puchea
Comunicarea dintre parinte si copil
Ofera-i iubire neconditionata copilului tau
Toleranta ne ajuta sa acceptam ceea ce nu putem schimba
O relatie sanatoasa se sustine prin comunicare
..