ADHD - pasi care trebuie urmati de parinti

[raluca79]

Educarea copilului cu ADHD incepe prin educarea parintilor. Inainte de a i se cere copilului sa se conformeze regulilor, parintele trebuie sa invete care sunt acestea si ce beneficii aduc. Aplicarea regulilor are rezultat intr-o familie, daca acestea sunt respectate de toti membrii.

1. In disciplinarea copilului, regula de aur este... consecventa! Atitudinea parintilor trebuie sa fie constanta: daca azi si-a lasat hainele in dezordine sau s-a batut cu alti copii si il certati, nu il ignorati cand acest comportament se repeta! Va profita de inconsecventa dumneavoastra si va va manipula. Va fi mult mai greu apoi sa va exercitati controlul, daca a sesizat o slabiciune!
2. Cineva din familie (o persoana informata) sau un specialist ar trebui sa-i explice copilului situatia in care se afla (pe intelesul lui) , daca se intreaba de ce este altfel decat ceilalti si ce se intampla cu el.
3. Cearta nu inseamna bataie si este o ocazie pentru a-i explica pe intelesul lui, de ce nu agreati acel comportament! Feriti-va a critica si eticheta negativ copilul, lovind in stima lui de sine. Chiar daca furia dumneavoastra este intemeiata, ganditi-va ca nu-l ajutati procedand astfel: "Esti un neispravit (ratat, prost, vagabond etc). M-am saturat! Ma faci de ras! Cu tine nu se poate ajunge la nici o intelegere! De ce nu poti fi si tu ca X sau ca Y? Parintii lor se mandresc cu ei! Tu... imi faci viata un chin! Sa te duci de la casa mea! O faci intentionat ca sa-mi scoti peri albi in cap! Las' ca-ti arat eu tie!" sau: " Ti-am zis sa nu mai faci dezordine!", "Ti-am zis sa stai la masa fara sa te misti!". Critica pozitiva se refera la comportamentul lui nedorit si nu este un atac la persoana: "Te inteleg, stiu ca iti este greu, dar nu-mi place sa vad ca esti dezordonat. Ce am putea face cu caietele astea mazgalite si patate de cerneala? Sau cu creioanele imprastiate? Nu inteleg nimic din ce-ai scris! Tu, intelegi? Hai sa facem in asa fel, ca macar unul din noi sa priceapa ceva din ce ai scris acolo."
4. Fiti consecventi in a lauda copilul si a-l recompensa daca are cat de cat un comportament pozitiv! Ar fi o greseala sa ignorati comportamentele de dorit, pentru ca pierdeti sansa de a-l consolida. Satisfactia resimtita de copil la aprecierile laudative ale parintelui, devine o motivatie pentru repetarea acelui comportament. Are nevoie sa fie sustinut si sprijinit! Daca astazi nu si-a uitat caietul de teme la scoala, asa cum facea de obicei, recunoasteti ca este o schimbare in bine si laudati-l!
5. Pentru ca este imprastiat si atentia ii poate fi distrasa cu usurinta, obisnuiti-l sa respecte un program zilnic! Vreti sa-l disciplinati, sa-l determinati sa-si insuseasca un anumit ritm si in final sa se organizeze cat de cat singur. Desi va fi dificil si va sabota incercarile dumneavoastra, nu disperati si perseverati in a-I cere sa respecte orele de trezire-culcare, invatat, joaca, masa.
6. Stabiliti obiective reale! Copilul hiperactiv are probleme si nevoi speciale, dar aste nu inseamna ca trebuie sa fiti indulgenti cu el! Invatati-l sa-si asume responsabilitati (sarcini), dar acestea trebuie ajustate in limitele posibilitatilor lui reale! Ar fi absurd sa-i cereti sa exceleze la invatatura, cand el are probleme mari de concentrare si dificultati severe cu scris- cititul (datorate unor disfunctii neurologice). Sa fim rezonabili! Aceste asteptari sunt nerealiste!
7. Alcatuiti un program al activitatilor pe care vreti sa le faceti impreuna cu copilul! El are nevoie de sprijinul dumneavoastra! Insa nu faceti mai multe lucruri deodata, ci concentrati-va pe unul singur, pe un singur aspect. Trebuie sa i se spuna ce sa faca, sa i se repete de multe ori ce sa faca. Instructiunile trebuie sa fie clare si precise. De exemplu, un obiectiv pe termen lung este insusirea (de catre copil) deprinderii de a fi ordonat. Unul din obiectivele pe termen scurt poate fi: incurajarea comportamentului de aranjare a hainelor lui in dulap. Daca este dezordonat si isi lasa hainele prin toata casa, vreti sa-l invatati sa le stranga si sa le puna in dulap Ar fi nerealist sa-i cereti la inceput sa le si aranjeze.Va fi un pas ulterior. Asa ca, demonstrati-i practic copilului ce trebuie sa faca! Dati-i instructiuni clare si scurte!
Primul pas, ar fi ca el sa va urmareasca (sa fie cat de cat atant la ce faceti: cum strangeti hainele si cum le aranjati in dulap).
Al doilea pas: sa-si stranga hainele si sa le puna in dulap cu ajutorul dumneavoastra.
Al treilea pas: sa-si stranga hainele si sa le aranjeze in dulap fara ajutorul dvs. (dar cu supraveghere).
Ultimul pas, ar fi : sa le aranjeze fara ajutor (mai intai un articol de imbracaminte, apoi doua etc.). E un exemplu de sarcina care trebuie fragmentata, demonstrata practic si repetata (pe pasi), pana cand copilul si-o insuseste. E un inceput in a-i forma deprinderea de a fi ordonat. Nu uitati sa-i incurajati si sa-l laudati in orice incercare a sa! Chiar daca rezultatul e departe de perfectiune, important este ca s-a straduit! Apoi vreti sa-l deprindeti sa nu-si mai uite cate ceva(din rechizite de exemplu) acasa. Pantru aceasta, il veti insista si il veti incuraja in mod repetat sa verifice dimineata si seara daca are tot ce ii trebuie in ghiozdan. Puteti imagina un joc care sa-i starneasca interesul: jocul " Ghiceste ce lipseste!" si apoi il veti lauda si incuraja de fiecare data cand are un mic progres.
8. E nevoie de timp pentru formarea deprinderilor! Vreti, de exemplu, sa-l obisnuiti sa stea linistit la masa o perioada mai mare de timp! Schimbarile se vor lasa asteptate si va vor pune rabdarea la incercare! Pana sa apara o schimbare, s-ar putea sa treaca mai mult timp! E nevoie sa invatati sa acceptati limitele copilului!
9. Ajutati-l sa se concentreze! Atat de usor poate fi distrasa atentia de sunete, zgomote, obiectele din jur. Camera de lucru a copilului ar trebui sa fie simpla, zugravita in alb, fara o aglomerare de stimuli vizuali ( fara lucruri inutile si fara culori tari). Culorile decoratiunilor sa fie neutre. Invatati-l sa se concentreze asupra unei singure activitati: el nu poate sa picteze in timp ce din camera alaturata se aude radioul (stimul auditiv ce ii distrage atentia), sau daca pe masa de lucru sunt multe lucruri inutile(stimuli vizuali suplimentari ce ii distrag atentia). Pe masa ar trebui sa fie numai materialele de care are nevoie pentru o singura activitate (aceea de a picta), adica: acuarelele, foaia si pensula.
10. Anumite sporturi ar trebui practicate constant de catre copilul hiperactiv cu deficit de atetie (innotul, artele martiale), deoarece au ca rezultat: cresterea capacitatea de concentrare a atentiei; determina un mai bun control al miscarilor; au efect relaxant; ridica nivelul stimei de sine, atat de fragila la acest copil.

Nu va grabiti sa va diagnosticati singuri copilul!!! Este important ca aceasta tulburare (daca exista) sa fie diagnosticata cu acuratete si apoi sa se stabileasca modalitatile si strategiile de interventie terapeutica.

---

Alte subiecte postate de raluca79

anxietatea in bolile cardiace
Tulburarile afective si creativitatea
Incapatanarea la copil
Animalul de casa - Efecte terapeutice
capriciul la copii