|
|
DespreSuflet - DEPENDENTA
Workaholismul – calitate sau defect?
Workaholicul a devenit un cuvant tot mai des
folosit: pentru ca e la moda, pentru ca poate fi luat drept compliment, pentru
ca sintetizeaza stilul de viata al celor mai multi
profesionisti.
Workaholicul este acea persoana dependenta de munca, o
persoana care munceste compulsiv, care pur si simplu nu se poate opri. Chiar
daca "workaholic" nu e tocmai un termen stiintific si nici nu desemneaza o
tulburare mentala, e un concept acceptat si folosit in psihologie si
psihoterapie.
|
|
Chiar daca termenul de workaholic defineste o persoana care este dependenta,
care nu se poate abtine, care nu detine controlul si echilibrul vietii sale,
totusi este adesea folosit ca un compliment, ca un cuvant de admiratie fata de
dedicarea persoanei fata de profesie. [...] continuare "Workaholismul – calitate sau defect?"
|
|
Data postarii: Monday February 08, 2010 1:41 pm
Cum ramanem dependenti?
Deseori, ceilalti nu ne mai impiedica demult sa
actionam in conformitate cu nevoile noastre. Insa, ne impiedicam singuri de
obstacole nevazute, ne cream modalitati de inhibare a actiunii, fiind, in
acelasi timp, convinsi ca aceasta vine din exterior. Putem vorbi, in acest caz,
de un circuit inchis de auto-intretinere.
Rezistentele reprezinta obstacole
in calea satisfacerii unei nevoi, impiedicarea comportamentului natural.
|
 |
Se
dezvolta prin contactul cu persoane semnificative in dezvoltarea si educatia
copiilor (parinti, profesori). Sunt repetate si actualizate in procesul
terapeutic, devenind, astfel, mai accesibile si putand fi reproduse „aici si
acum”, favorizand, astfel, procesul schimbarii. [...] continuare "Cum ramanem dependenti?"
|
|
Data postarii: Monday February 08, 2010 9:35 am
Cum devenim dependenti?
|
Dependenta reprezinta parghia indispensabila oricarei relatii de dominare –
supunere si nu priveste doar persoana care sufera de ea.
Principalele
mijloace psihologice ale dependentei si inhibarii actiunii sunt:
|
| 1.
Pasivitatea („sa nu faci nimic”) – este pozitia celui care resimte o nevoie, dar
asteapta ca ea sa fie satisfacuta pur si simplu, de la sine sau de catre o alta
persoana. De obicei, conduce catre depresie, deoarece persoana respectiva se
instaleaza tot mai mult, fie in alegerile facute de ceilalti, fie intr-o lipsa
de solutii la aspiratiile sale. Poate conduce, de asemenea, catre acumularea
frustrarii, agresivitate si violenta (indreptata asupra celorlalti, dar, mai
ales, asupra propriei persoane). [...] continuare "Cum devenim dependenti?" |
|
Data postarii: Monday January 18, 2010 11:52 pm
Intre dominare si supunere
|
Cum devenim dominatori.
Forta, puterea si dominarea sunt comportamente
apropiate, fiind confundate, deseori, in ceea ce priveste sensul lor.
Forta
reprezinta capacitatea unei persoane de a-si ocupa propriul teritoriu, de a-si
asuma responsabilitatea propriilor sentimente si nevoi, de a-si mobiliza energia
disponibila catre scopuri si de a pune in actiune comportamentele necesare.
|
Pentru a ne bucura de toata forta noastra, trebuie sa atingem un echilibru intre
autonomie, nevoia de contact si integrare.
Afirmarea de sine inseamna forta.
Afirmarea in raport cu celalalt implica un aspect pozitiv si necesar: puterea si
autoritatea si un aspect negativ: dominarea. [...] continuare "Intre dominare si supunere" |
|
Data postarii: Saturday January 09, 2010 1:22 pm
Alegeri si decizii
|
Construirea propriei vieti se face printr-o
multime de decizii. Daca eu nu decid pentru mine, ceilalti sau evenimentele o
vor face in locul meu.
Andrei face,
la 14 ani, prima alegere: hotaraste sa urmeze liceul economic, indemnat in acest
sens de dorinta sa si de parerile parintilor, dirigintelui si prietenilor.
|
| La 18
ani, urmeaza a doua alegere: hotaraste sa invete meseria de bucatar, la care
viseaza de mult si pe care a experimentat-o la un patron, in timpul vacantei. La
25 de ani, a treia alegere: se casatoreste cu Cristina, pe care o cunoaste de 3
ani. Au multe lucruri in comun. La 27 de ani, „vine” a patra alegere: ei
hotarasc impreuna sa aiba copii – unul, doi sau chiar trei, dar nu mai mult. La
28 de ani se muta in casa visurilor sale … aproximativ, pentru ca trebuie sa
tina cont si de ce ii place lui, sotiei, dar si de „portofel”. Este un
apartament cu trei camere, cumparat cu ajutorul unui credit. Este, totuşi,
multumit de casuta lor, chiar daca isi doreau, de fapt o casa spatiaosa, pe
pamant. La 40 de ani, Andrei vrea sa fie independent. Isi deschide un mic
restaurant, pe care spera ca in cativa ani sa-l mareasca si sa lucreze pe cont
propriu. [...] continuare "Alegeri si decizii" |
|
Data postarii: Wednesday November 18, 2009 3:21 pm
|
|
